𝑺̦𝒏𝒖𝒓 𝒂𝒍𝒃 𝒔̦𝒊 𝒓𝒐𝒔̦𝒖 𝒅𝒆 𝒎𝒂̆𝒕𝒂𝒔𝒆, 𝒍𝒂̂𝒏𝒊𝒄𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒃𝒖𝒎𝒃𝒂𝒄, 𝒉𝒂̂𝒓𝒕𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒛𝒊𝒂𝒓, 𝒇𝒆𝒕𝒓𝒖, 𝒄𝒆𝒓𝒂𝒎𝒊𝒄𝒂̆, 𝒑𝒐𝒅𝒐𝒂𝒃𝒆, 𝒍𝒖𝒕, 𝒔𝒕𝒊𝒄𝒍𝒂̆, 𝒆𝒎𝒂𝒊𝒍, 𝒂𝒓𝒈𝒊𝒏𝒕, 𝒍𝒆𝒎𝒏, 𝒑𝒊𝒂𝒕𝒓𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒇𝒍𝒐𝒓𝒊, 𝒈𝒉𝒊𝒏𝒅𝒆 𝒔̦𝒊 𝒔𝒆𝒎𝒊𝒏𝒕̦𝒆, 𝒆𝒕𝒂𝒎𝒊𝒏𝒂̆, 𝒅𝒂𝒏𝒕𝒆𝒍𝒂̆, 𝒎𝒂̆𝒓𝒈𝒆𝒍𝒆, 𝒑𝒂𝒔𝒕𝒂̆ 𝒇𝒊𝒎𝒐, 𝒓𝒐𝒕𝒊𝒕̦𝒆 𝒅𝒆 𝒄𝒆𝒂𝒔, 𝒎𝒆𝒕𝒂𝒍, 𝒕𝒂𝒔𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒖𝒕𝒆𝒓, 𝒓𝒂̆𝒔̦𝒊𝒏𝒂̆ 𝒔𝒊𝒏𝒕𝒆𝒕𝒊𝒄𝒂̆, 𝒊𝒎𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂𝒏𝒕𝒂̆ 3𝑫, 𝒔̦𝒊 𝒕𝒐𝒕 𝒂𝒕𝒂̂𝒕𝒆𝒂 𝒕𝒆𝒉𝒏𝒊𝒄𝒊 𝒔̦𝒊 𝒔𝒕𝒊𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒇𝒂𝒄 𝒅𝒊𝒏 𝑻𝒂̂𝒓𝒈𝒖𝒍 𝑴𝒂̆𝒓𝒕̦𝒊𝒔̦𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊, 𝒄𝒂 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒂𝒕𝒂̆, 𝒐 𝒑𝒐𝒗𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒏𝒆𝒓𝒂𝒕𝒂𝒕.

𝑮𝒉𝒊𝒐𝒄𝒆𝒊, 𝒇𝒍𝒖𝒕𝒖𝒓𝒊, 𝒊𝒏𝒊𝒎𝒊 𝒄𝒐𝒍𝒐𝒓𝒂𝒕𝒆, 𝒕𝒓𝒊𝒇𝒐𝒊 𝒔̦𝒊 𝒄𝒐𝒔̦𝒂𝒓𝒊 𝒓𝒆𝒄𝒊𝒄𝒍𝒂𝒕̦𝒊, 𝒑𝒂̆𝒔𝒂̆𝒓𝒊 𝒔̦𝒊 𝒊̂𝒏𝒈𝒆𝒓𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒍𝒖𝒕, 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒂𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒇𝒍𝒐𝒓𝒂𝒍𝒆, 𝒃𝒓𝒊𝒐𝒔̦𝒆 𝒔̦𝒊 𝒑𝒂̂𝒊𝒏𝒊𝒄𝒊, 𝒂𝒓𝒊𝒄𝒊 𝒔̦𝒊 𝒍𝒊𝒃𝒆𝒍𝒖𝒍𝒆, 𝑺𝒖𝒑𝒆𝒓𝒎𝒂𝒏 𝒔̦𝒊 𝑰𝒍𝒆𝒂𝒏𝒂 𝑪𝒐𝒔𝒂̂𝒏𝒛𝒆𝒂𝒏𝒂, 𝒊𝒊 𝒔̦𝒊 𝒎𝒊𝒏𝒖𝒔𝒄𝒖𝒍𝒆 𝒐𝒑𝒊𝒏𝒄𝒊, 𝒔𝒆𝒎𝒏𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊̂𝒏𝒔𝒆𝒎𝒏𝒆 𝒕̦𝒂̆𝒓𝒂̆𝒏𝒆𝒔̦𝒕𝒊, 𝒓𝒐𝒃𝒐𝒄𝒂𝒑 𝒔̦𝒊 𝒎𝒊𝒏𝒆𝒄𝒓𝒂𝒇𝒕-𝒇𝒂𝒄𝒆𝒔, 𝒑𝒐𝒕𝒄𝒐𝒂𝒗𝒂 𝒏𝒐𝒓𝒐𝒄𝒐𝒂𝒔𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒑𝒆𝒔̦𝒕𝒊𝒔̦𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒔𝒕𝒊𝒄𝒍𝒂̆, 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒕̦𝒆𝒔𝒆 𝒔̦𝒊 𝒔𝒊𝒓𝒆𝒏𝒆, 𝒄𝒂̆𝒕̦𝒆𝒊 𝒛𝒃𝒖𝒓𝒍𝒊𝒕̦𝒊, 𝒑𝒊𝒔𝒊𝒄𝒊 𝒍𝒆𝒏𝒆𝒗𝒐𝒂𝒔𝒆, 𝒄𝒖𝒗𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒄𝒉𝒆𝒊𝒆, 𝒃𝒂𝒃𝒆 𝒔̦𝒊 𝒎𝒐𝒔̦𝒊, 𝒛𝒐𝒅𝒊𝒂𝒄𝒖𝒍 𝒊̂𝒏𝒕𝒐𝒓𝒔 𝒔̦𝒊 𝒑𝒆 𝒇𝒂𝒕̦𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒑𝒆 𝒅𝒐𝒔, 𝒂𝒗𝒊𝒐𝒂𝒏𝒆 𝒔̦𝒊 𝒃𝒂𝒍𝒐𝒂𝒏𝒆, 𝒄𝒂𝒔𝒆 𝒛𝒃𝒖𝒓𝒂̆𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆, 𝒑𝒊𝒕𝒊𝒄𝒊 𝒔̦𝒊 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝒍𝒖𝒊 𝑪𝒓𝒆𝒂𝒏𝒈𝒂̆, 𝑯𝒂𝒓𝒓𝒚 𝑷𝒐𝒕𝒕𝒆𝒓 𝒔̦𝒊 𝒍𝒖𝒎𝒊 𝒆𝒙𝒕𝒓𝒂𝒕𝒆𝒓𝒆𝒔𝒕𝒓𝒆, 𝒎𝒆𝒎𝒆-𝒖𝒓𝒊 𝒔̦𝒊 𝒆𝒎𝒐𝒕𝒊𝒄𝒐𝒂𝒏𝒆, 𝒑𝒐𝒗𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒕̦𝒂̆𝒓𝒂̆𝒏𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒔̦𝒊 𝒏𝒂𝒓𝒂𝒕̦𝒊𝒖𝒏𝒊 𝒖𝒓𝒃𝒂𝒏𝒆.

De un sfert de secol, în ajun de 1 martie, Muzeul Național al Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri câștigând astfel pariul cultural cu etnologii care prevedeau, la început de secol XX, sfârșitul obiceiului.

Târgul Mărțișorului promovează și recontextualizează sărbătorirea unui obicei care a primit în ultimul secol o serie de transformări, predominant în spațiul urban. Povestea mărțișorului povestită de Irina Nicolau, caietele urbane și textele etnografilor și cercetătorilor noștri, expozițiile și atelierele dedicate de-a lungul timpului Mărțișorului desfac și refac ca într-un puzzle fenomenul socio-cultural al obiceiului.

Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți conturează particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat în toți acești ani, pentru publicul bucureștean, o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană care folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Continuăm să sprijinim, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilități și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică aduce produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, miere, dulcețuri, cozonaci și alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Vă invităm să sărbătorim cei 25 de ani ai Mărțișorului MȚRist cu creativitate și același spirit ludic cu care vă întâmpinăm în fiecare primăvară!

𝐏𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚̆: 25 februarie – 1 martie 2026, între orele 10:00 – 18:00
𝐋𝐨𝐜 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̦𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞: curtea interioară a MNȚR, holul de intrare – Studioul Horia Bernea
Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.

𝐁𝐢𝐥𝐞𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞:
𝐀𝐝𝐮𝐥𝐭̦𝐢 – 𝟐𝟎 𝐥𝐞𝐢 / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expozițiile)
𝐏𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢 – 𝟏𝟎 𝐥𝐞𝐢 / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expozițiile)
𝐄𝐥𝐞𝐯𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐢, posesorii de „Carduri europene pentru tineret” în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor beneficiază de reducere 75% pentru biletele de vizitare a muzeului – 5 lei / vizitator

𝑫𝒊𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍 𝒕𝒂̂𝒓𝒈𝒖𝒍𝒖𝒊:

𝑀𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑠̦𝑜𝑟, 𝑀𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑠̦𝑢𝑔 𝑠𝑎𝑢 𝑀𝑎𝑟𝑡̦, 𝑜𝑏𝑖𝑐𝑒𝑖 𝑑𝑒 1 𝑚𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑡𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙 𝑋𝑋, 𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡 𝑛𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑏𝑢𝑙𝑔𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙𝑏𝑎𝑛𝑒𝑧𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝐵𝑎𝑙𝑐𝑎𝑛𝑖. 𝑂𝑏𝑖𝑐𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑎𝑛𝑖𝑖 𝑖̂𝑙 𝑟𝑒𝑝𝑒𝑡𝑎𝑢 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑣𝑎𝑟𝑎̆ 𝑐𝑎 𝑠𝑒𝑚𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑖̂𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎 𝑏𝑜𝑙𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑛𝑒𝑛𝑜𝑟𝑜𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝐶𝑜𝑝𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑖 𝑠𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑎 𝑜 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑑𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑓𝑖𝑟 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑙𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐 𝑎𝑙𝑏 𝑠̦𝑖 𝑟𝑜𝑠̦𝑢 𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡̦𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎̆, 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑎 𝑖̂𝑙 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑢 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 12 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑝𝑜𝑚 𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑝𝑜𝑚𝑢𝑙 𝑟𝑜𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟, 𝑖𝑎𝑟 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑖 𝑠𝑒 𝑎𝑔𝑎̆𝑡̦𝑎 𝑓𝑖𝑟 𝑟𝑜𝑠̦𝑢 𝑐𝑢 𝑎𝑙𝑏 𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑠𝑎̆𝑛𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑓𝑒𝑙, 𝑏𝑢𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑑.

𝑃𝑟𝑒𝑙𝑢𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑎̆ 𝑚𝑜𝑑𝑎̆, 𝑓𝑖𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑓𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑟, 𝑝𝑢𝑟𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡 𝑐𝑜𝑙𝑖𝑒𝑟 𝑠̦𝑖 𝑝𝑜𝑑𝑜𝑎𝑏𝑎̆, 𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑙𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑝𝑡, 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡 𝑐𝑎 𝑠𝑢𝑣𝑒𝑛𝑖𝑟 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑛𝑜𝑢 𝑐𝑎𝑑𝑜𝑢, 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑠̦𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑢𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑛𝑒𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑓𝑖𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑢 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑎𝑙𝑏 𝑠̦𝑖 𝑟𝑜𝑠̦𝑢 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑚𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑠̦𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑣𝑖𝑟𝑡𝑢𝑎𝑙.

*****

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, Agenția Națională de Presă AGERPRES, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.daciccool.ro, aiciastat.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, arthood.ro, www.qmagazine.ro, visitbucharest.today, www.zelistmonitor.ro

https://www.facebook.com/events/1265083999019901/?event_time_id=1265084015686566