FITS 2026 – „Electra” după Sofocle și Euripide, regia Mihai Măniuţiu

Electra
După: Sofocle , Euripide
Regia: Mihai Măniuţiu
Decor: Cristian Rusu, Mihai Măniuțiu
Costumele: Cristian Rusu
Asistent regie/sufleur: Sanda Anastasof

Distribuție:
Electra – Gabriela Pîrlițeanu
Clitemnestra – Diana Văcaru-Lazăr
Oreste – Andrei Gîlcescu
Pilade – Ștefan Tunsoiu
Bătrânul – Pali Vecsei
Crisotemis – Antonia Dobocan
Egist – David Cristian
Corifeul – Adrian Matioc
Corul: Cristina Stoleriu, Veronica Arizancu, Arina Ioana Trif, Viorel Rață, Mihai Coman, Eduard Pătrașcu, Alexandru Malaicu, Ali Deac, Liviu Vlad, Vlad Robaș, Horia Fedorca
Grupul IZA din Maramureș – Ioan Pop, Anuța Pop, Ioachim Făt, Voichiţa Tepei, Gheorghe Kohut

Regie tehnică: Ștefan Bucșa
Lumini: Mihai Părău
Sunet: Bogdan Ropcean
Recuzită: Nicolae Dogaru
Cabine: Elena Hărșan
Coordonator marketing: Ștefania Dogariu
„Electra” lui Măniuțiu este un spectacol al eternului tragic prezent, veșnic dispus să ia formele zilei, dar conservându-și perpetuu esența destinală implacabilă.

Întâlnirea inedită dintre texte din marea tragedie greacă – fondatoare ale marilor mituri culturale europene – și muzica populară maramureșeană, interpretată live de Grupul Iza, readuce în vremea de azi o mitologie extraordinară, provocând crearea unui spațiu al confluențelor arhaice.

Electra și Oreste sunt unealta destinului încarnat de comunitatea închisă (Electra e securea, i-au scris-o pe spate cu sânge curtenii-paznici) și membrii ei au grijă ca acești doi frați să-l împlinească.

E semnul coborârii tragicului din palat la marginea lumii, al conservării tragicului departe de miezul dur al vieții sociale. E un ghetou al lumii de azi, care și-a inventat pentru sine mecanisme de funcționare ancestrale, recompuse de Măniuțiu cu o claritate de oglindă în care reverberează instrumentele și vocile grupului Iza.

„Maramureșul este un loc miraculos și, odată, când am fost, am auzit vocile vechii Elade, vocile tragediei grecești… Muzica lor e dintr-o zonă arhaic rituală, care nu mi s-a părut deloc străină de Elada. Repetițiile mi-au confirmat că verbul tragediei eline merge perfect cu ritmul muzicii tradiționale din Maramureș și că ele, vocile locului și cele ale lumii antice grecești, grăiau consonant, se înțelegeau între ele… Am pus un accent special în spectacolul meu pe marginalizarea actuală a acestor zone arhaice și pe lenta lor destrucție. Elada, ca și Maramureșul, sunt lumi de marginali… Spectacolul meu este, de fapt, un eseu în care am pus în dialog două lumi. Și finalul piesei vorbește despre frumusețea unei lumi care încă există și despre frumusețea stingerii, despre tragismul și aura acestei stingeri.” (Mihai Măniuțiu)
Durata estimativă: 1h 15min
Data premierei: 02-02-2025

https://www.facebook.com/events/1540301164436116/