Dirijor: SZABOLCS HERMANN

Regia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU

Decorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR

Concertmaeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU

Maestru de cor: LAURA MARE

Maeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU, ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN, MIRABELA ZONAI

Asistent regia artistică: HELLEN GANSER

Asistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN

Aristide BOGDAN ZAHARIEA

Madeleine CRINA VEZENTAN

Daisy CRISTINA VLAICU

Mustafa Bey DARIUS GRUIȚĂ (debut)

Célestin Formant HARALD WEISZ (invitat, de la Teatrul German de Stat Timișoara)

Soțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN, LOREDANA BORLOVAN, ALINA MIHAI, OLGA SFETCU, DAIANA VINARS, SUZANA VRÂNCEANU (invitată)

La Tangolita GABRIELA TOADER

Monsieur Albert EMANUELE NORI (debut)

Pomerol LEONARD IVAN

Réne ALEXANDRU PÎNTEA

Maurice FLAVIUS POPA

Lilly OLGA SFETCU

Paulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată)

Hermence MANUELA ARDELEAN

Bébe ANA MARIA STĂNOIA

Archibald MIHAI PRELIPCIAN

Domnii de la bal: VASILE BĂDESCU, CRISTIAN VRÂNCEANU, ADRIAN ZAHARIA, IULIAN IOAN IOSIP, ALECSANDRU RAD

Chelnerii: CIPRIAN ROMAN, IANCU BERCEI, COSMIN BORLOVAN, ALEXANDRU MOCAN

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Pregătirea muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU, LEONARD BONEA, IRINA BELEA

Regia tehnică: LUCIAN BORU

Sufleor MIRCEA DAN PETCU

Spectacol interpretat în limba română și titrat în limba engleză.

Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:30.

Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Cu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H., Viena, Austria

Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932, în Grosses Schauspielhaus, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit, dezinvolt și exploziv, scris, produs și interpretat de evrei, o Operetă spumoasă, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității, fără falsa pudoare, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze…

Farmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte, țesută la Nisa, despre un cuplu de tineri căsătoriți, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa, Madeleine, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită, Tangolita, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy.

Trebuie inventată însă o scuză, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten, Mustafa Bey, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten, José Pasodoble, un compozitor de jazz de mare succes, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie, Daisy Darlington, prietena americană a soției marchizului, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare, Madeleine merge și ea la bal, dar deghizată, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener, pe tânărul avocat, Célestin Formant, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei.

O comedie trăsnită, un umor cu aluzii și duble înțelesuri, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski, dansuri excentrice și explozive, interludii inteligente, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham, totul transpus în sunetul anilor ’30 …

___

Dacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor, iar după război au fost interpretate din nou pe scene, la radio și la televiziune.

https://www.facebook.com/events/1540383487024256/