A zecea stagiune Chamber Jazz@Universitatea Transilvania se deschide printr-un concert special, care va avea loc în Sala Studio 181 (Rectoratul Universității Transilvania).

Vocile țăranilor înregistrați de Béla Bartók în urmă cu mai bine de o sută de ani în satele din Transilvania se vor auzi la Chamber Jazz, reimaginate prin jazz de un quartet de muzicieni improvizatori de prim rang din lume. Pianistul româno-american Lucian Ban, originar din Cluj, și violistul american Mat Maneri i-au invitat pe clarinetistul italian Marco Colonna și pe unul dintre cei mai importanți bateriști de jazz contemporani, americanul Gerald Cleaver, să li se alăture pentru ca împreună, pe parcursul unei rezidențe de 5 zile în inima Transilvaniei, să redescopere prin jazz și improvizație esența cântecelor culese de celebrul compozitor. După premiera la Filarmonica din Cluj în cadrul Festivalului Toamna Muzicală Clujeană, cei patru muzicieni vor ajunge la Brașov pentru un concert eveniment pe 21 octombrie.

Povestea cântecelor transilvane reimaginate a început în urmă cu câțiva ani, în cadrul proiectului Retracing Bartók curatoriat de Jazz Updates în programul oficial al Timișoara ECOC 2023 unde Lucian Ban impreuna cu Mat Maneri si Alin Rotariu au inițiat un amplu demers de arheologie culturală printr-o serie de comisioanări, ateliere, concerte, o expoziție interdisciplinară si turnee în întrega lume. Au fost lansate până acum albumele Transylvanian Folk Songs (Sunnyside, 2020), Transylvanian Dance (ECM 2024) și Cantica Profana (Sunnyside, 2025), precum și in premiera mondială LP-ul The Athenaeum Concert, înregistrat pe scena mare a Ateneului Roman, aparitii discografice care s-au bucurat de elogiul presei internaționale, atât în America, cât și în Europa.

După ce prestigiosul National Public Radio din Statele Unite a difuzat o cronică audio incluzând fragmente din muzica trio-ului Lucian Ban, Mat Maneri și legendarul saxofonist britanic John Surman, impreuna cu o analiză rafinată a acesteia, cronică preluată de sute de radiouri locale americane, albumul Transylvanian Folk Songs a fost propulsat în celebrul top Billboard unde a rămas timp de mai multe săptămâni. Criticul NPR Kevin Whitehead vorbeste despre „misterul și claritatea cu care trio-ul infuzează cântecele tradiționale din Transilvania, despre cum pianul cântă precum clopotele unei biserici”. Ziarul britanic Financial Times i-a dedicat o recenzie în print cu titlul Dansuri sătești reinterpretate (Village dances with a fresh spin) iar prestigioasa publicație WIRE descrie interpretarea lui Ban drept ”luxuriantă și romantică, alături de tânguitul violei și murmurul precum un râu subteran al clarinetului bas”.

La randul sau album Transylvanian Dance, editat de legendarul label ECM Records a fost nominalizat printre cele mai bune albume de jazz ale anului 2024 de către publicații precum El Pais, All About Jazz și Europe Jazz Media Chart, fiind apreciat de cotidianul canadian Vancouver Sun pentru ”interpretarea extraordinară”, și de ziarul britanic Financial Times pentru ”melanjul între folclorul românesc și jazz-ul american”. Săptămânalul elvețian Die Weltwoche a elogiat demersul lui Ban și Maneri de ”a face ca această muzică să strălucească din nou, Béla Bartók fiind, într-un fel, cea de a treia prezență.” Lucian Ban espre primul muzician roman de jazz care înregistrează pentru prestigioasa casă de discuri germana ECM Records.

Anul acesta, o serie de articole din presa internațională îl au în centrul lor pe Lucian Ban și se axează pe o analiză a carierei sale de peste 25 de ani la New York. Cea mai importantă publicație de jazz din New York, NYC Jazz Record, publică un amplu interviu realizat de John Sharpe, cu titlul Transylvanian Blues & Roots. În Italia, după o serie de concerte din această primăvară, la Palermo, Florența și Napoli, au apărut mai multe cronici și interviuri, dintre care cele mai importante în All About Jazz Italy, în revista Musica Jazz și pe site-ul Doppio Jazz. În Doppio Jazz, Autorul Francesco Cataldo Verrina face o amplă analiză în profunzime a operei lui Lucian Ban, scriind: ”Cu peste douăzeci de înregistrări sub propriul nume, publicate de case de discuri de prestigiu precum ECM și Sunnyside, Lucian Ban se impune nu doar ca pianist, ci ca arhitect al unor forme sonore aflate într-o continuă metamorfoză, purtător al unei viziuni care reinterpretează jazzul în lumina unui orizont transnațional și profund liric.”

Tandemul pianistului de origine romana Lucian Ban si al violistului american Mat Maneri este recunoscut in lume pentru melanjul profund intre folclor si improvizatie, pentru recontextualizarile intre muzica clasica si jazz si pentru cautarile lor pentru un ideal de jazz cameral. Publicatia Financial Times descrie „ tesatura complexa intre sunetul unic al violei lui Mat Maneri si pianul plin de rezonanta al lui Lucian Ban drept una din placerile jazz-ului contemporan de mai mult de o decada”. Ce doi muzicieni si-au inceput colaborarea in 2008 in cadrul proiectului Enesco Reimagined, un octet cu staruri ale jazz-ului new yorkez ce reimagina muzica instrumentala a marelui compozitor roman George Enescu. Albumul cu acelasi nume inregistrat la Festivalul Enescu a primit o serie de premii internationale, elogiile presei si a fost prezentat pe marile scene din America si Europa. Cei doi au continuat sa lucreze impreuna debutand in duo la prestigioasa casa ECM Records cu Transylvanian Concert in 2013 album ce le-a adus consacrarea internationala si turnee in intrega lume si pe care ziarul The Guardian il elogia pentru „vocea originala si frumusetea neortdoxa”. In 2019 duetul a colaborat cu Evan Parker una din vocile cheie ale avantgarzii europene din ultima jumatate de secol pentru albumul Sounding Tears, urmat de o trilogie de albume a quartetului microtonal al lui Mat Maneri, si albumul Blutopia un quintet cu reputatul saxofonist Alex Harding si celebrul tubist Bob Stewart. In 2023 cei doi muzicieni fac o rescriere radicala a operei Oedipe de George Enescu pentru un ansamblu de jazz si 2 cantareti, albumul Oedipe Redux fiindu-i dedicata o pagina intreaga in cea mai importanta publicatia de jazz, Downbeat Magazine.

Gerald Cleaver, originar din Detroit, a contribuit la definirea sound-ului bateriei de jazz din ultimele trei decenii. Celebrat pentru stilul său versatil care îmbină fără efort tradiția jazz-ului cu avangarda de improvizație Gerald a crescut în bogata tradiție muzicală a orașului, a fost inspirat de tatăl său, de asemenea baterist, și a acumulat experiență timpurie alături de mari artiști locali de jazz, precum Marcus Belgrave și Donald Walden. După finalizarea studiilor la Universitatea din Michigan se muta în New York în 2002, unde a devenit rapid un colaborator foarte solicitat de unele dintre cele mai influente figuri ale jazzului contemporan. De-a lungul carierei sale, a lucrat cu o gamă largă și stilistică de artiști, inclusiv Henry Threadgill, Roscoe Mitchell, Matthew Shipp, William Parker și Charles Gayle, demonstrându-și abilitatea de a se simți la fel de confortabil atât în contextul hard bop-ului, cât și în cel al free jazz-ului. Cleaver conduce, de asemenea, mai multe proiecte aclamate, cum ar fi evocatorul grup Violet Hour, avangardistul Black Host și trio-ul colaborativ Farmers By Nature, alături de William Parker și Craig Taborn. În ultimii ani, și-a extins granițele creative, explorând muzica electronică cu albume solo precum Signs și Griots, demonstrându-și abordarea curajoasă a sunetului și compoziției. Această evoluție continuă, combinată cu rădăcinile sale muzicale profunde i-a consolidat reputația lui Gerald Cleaver drept o forță vitală în muzica creativă modernă.

Marco Colonna, născut la Roma în 1978, este un muzician italian proeminent, multi-instrumentist, compozitor și improvizator, cunoscut mai ales pentru măiestria sa la clarinetul bas. Stilul său muzical se situează la intersecția dintre jazz, improvizația liberă, avant-rock și muzica contemporană, fiind descris de critici ca “fascinant” și “inventiv”. Multi-instrumentist, compozitor și improvizator de prim rang s-a dedicat cu precădere explorării posibilităților sonice ale clarinetului bas, influențat de maestrul Harry Sparnaay și de figura iconică a lui Rahsaan Roland Kirk. De-a lungul carierei sale, care se întinde pe aproximativ două decenii, Colonna a colaborat cu numeroși muzicieni de calibru, precum Alexander Hawkins, Agustí Fernandez, Andrew Cyrille, Roberto Ottaviano și Evan Parker, consolidându-și reputația de artist eclectic și creativ. Recunoscut de reviste prestigioase ca Musica Jazz și Jazzwise, Colonna a fost inclus printre cei mai buni instrumentiști de suflat din Italia încă din 2015, stilul său fiind descris ca “inventiv” și “fascinant”. Pe lângă proiectele sale de grup, cum ar fi trio-ul Noise Of Trouble sau colaborarea cu Alexander Hawkins în tributul adus lui Eric Dolphy, el a lansat și o serie de albume solo, precum Terra și Second Coming, în care explorează teme legate de natură, istorie și experiența umană. Abordarea sa unică, care îmbină muzica folk locală cu elemente de jazz și muzică contemporană, a contribuit la recunoașterea sa la nivel internațional, fiind invitat să participe la festivaluri de prestigiu, inclusiv la Bienala de la Veneția și la European Jazz Conference.

https://www.facebook.com/events/1471419344083218/