Spectacolul „O noapte furtunoasă”, regia Bogdan Ulmu, va avea loc Marți, 30 septembrie 2025, ora 19.00 (Sala Mare de Spectacole).
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/o-noapte-furtunoasa-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

<> – un titlu foarte cunoscut, un text montat atât de des, dar care totuși reușește să surprindă și să umple sălile teatrelor. Dincolo de apanajul colorat și pestriț al personajelor, spectacolul <>, în regia regretatului Prof. Univ.Dr Bogdan Ulmu surprinde cu dibăcie decrepitudinea mahalalelor bucureștene. Caragiale, în contextul teatral actual, se află la granița dintre <>. Inovația regizorală implică o bună cunoaștere și un studiu aprofundat a operei caragialene, dar mai ales o sclipire de geniu. Iar montarea regizorului Bogdan Ulmu abundă în inovații. Cât noroc că acest text a <> din nou pe mâinile regretatului domn Bogdan Ulmu. Cu siguranță montarea sa, plină de surprize, va genera opinii <>”. (Erica Moldovan, actriță)

Distribuţie:
Erica Moldovan – Veta
Codrin Dănilă – Jupân Dumitrache
Dumitru Florescu – Chiriac
Gelu Ciobotaru – Nae Ipingescu
Alexandra Paftală – Zița
Florin Gorgos – Spiridon
Dragoș Maftei – Rică Venturiano
Alin Zară – Ghiță Țircădău

https://www.facebook.com/events/1061433415693276/

Vă invităm Marți, 30 septembrie 2025, ora 19.00 la un nou Concert la Palat / Un artist, un pian și un țambal – clasic, jazz, folclor / Cătălin Răducanu (Holul de Onoare al Palatului Culturii din Iași)
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/palat-un-artist/ sau la casieria Ateneului!

https://www.facebook.com/events/1383823066691164/

Vă așteptăm Marți, 30 Septembrie, de la ora 18.00, Sala Unirii – Cinema Victoria], la Conferința „Trecut, prezent și viitor în educație”.

Invitați: prof. univ. dr. Dumitru Borțun și prof. univ. dr. Daniel David.

Bilete aici -https://www.ateneuiasi.ro/class/daniel-david-si-dumitru-bortun/ sau la casieria Ateneului!

https://www.facebook.com/events/1667080607293976/

Ateneul Național din Iași vă invită Duminică, 28 septembrie 2025, ora 19.00 la spectacolul de teatru „Rădăcini”, regia Erica Moldovan (Sala Unirii); cu Cătălina Alexandra Grama , vârsta recomandată +16 ani!
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/radacini-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

Care e rădăcina răului?

“Rădăcini” este un spectacol care te poartă pe axa agonie-extaz. Este un spectacol care, asemeni vieții tale, te face să râzi, să plângi, să fii emoționat, să fii curios, să visezi, să speri, adică să trăiești.
“Rădăcini” s-a născut dintr-o adâncă reflectare asupra universului uman. Atinge probleme sociale și personale de actualitate, precum: complacerea în mediocritate și consecințele ei, frica de necunoscut, teama de a ne lăsa iubiți, puterea de iertare, normalizarea sexualității, victim blaming, trauma.
“Rădăcini” se referă la cât de adânc ne ancorăm existența în preconcepții sau valori morale moștenite, care devin ulterior sursa noastră principală de manifestare, îndepărtându-ne tot mai mult de ceea ce ne dorim cu adevărat.
Elena, Ana, Camelia, Rita și Ioana sunt 5 prietene care în fiecare vineri, la ora 19:00 se întâlnesc la cină și mănâncă rață cu portocale. Fiecare întâlnire are scopul de a echilibra și a vindeca ceva în fiecare din ele.
Este un text dens, profund, plin de straturi, acoperind o plajă largă de gusturi sau “dezgusturi”.
“Rădăcini” e un spectacol care te va intriga, te va ține pe jar până la sfârșit, provocându-te să reflectezi asupra propriei ființe, te va amuza grație dialogurilor spumoase, te va determina să le iubești pe fiecare dintre cele 5.
Elena, o femeie caldă, o figură maternă proeminentă, Ana copilăroasă și naivă visând la marea dragoste, Camelia rațională, categorică și imuabilă , Rita feminină și vibrantă, Ioana corectă și rutinată, toate te invită la sincere și incomode introspecții.
Să spun mai mult, ar însemna să devoalez finalul, punch-line-ul, răpindu-ți șansa de a trăi deplin experiența acestui spectacol.

Spectacol nerecomandat minorilor sub 16 ani!

Costume: Alina Dincă-Pușcașu
Decor: Andrei Scânteie
Light design: Cristi Bortoș
Video-design: Andrei Cozlac
Ilustrație muzicală: Robert Mihalache
Foto afiș: Lena Karenina
Grafician: Andreea Răileanu

https://www.facebook.com/events/631832726015325/

Vă invităm Duminică, 28 septembrie 2025, ora 11.00 la Spectacolul de teatru pentru copii „Făt Frumos din Lacrimă”, regia Erica Moldovan (Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan”).
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/fat-frumos-din-lacrima-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

“Făt Frumos din Lacrimă” este unul dintre basmele emblematice ale culturii românești. Publicat pentru prima dată în revista „Convorbiri literare”, încă din anii studenției marelui poet Mihai Eminescu, „Făt Frumos din Lacrimă” reiterează eternul conflict dintre bine și rău, tema principală fiind drumul inițiatic al tânărului fecior de împărat. Spectacolul „Făt Frumos din Lacrima” completează portofoliul de spectacole dedicate publicului tânăr, aducând astfel din nou în atenția copiilor o capodoperă a literaturii naționale.

Echipa Ateneului a îmbrățișat cu entuziasm lucrul la acest spectacol! Dorim să oferim copiilor un spectacol lucrat într-o manieră specifică Ateneului Național din Iași, o manieră cu care deja v-am obișnuit: plină de profesionalism, de bucurie, de culoare. Distribuția cuprinde întreaga echipă de actori care își interpretează cu măiestrie partiturile. Deși traversăm o perioadă grea pentru mediul cultural și nu numai, răspundem cu optimism acestor provocări și vă invităm cu bucurie să urmăriți productia „Făt Frumos din Lacrimă” a Ateneului Național din Iași.

Distribuția: Gelu Ciobotaru (Făt-Frumos)
Ioana Aciobăniței (Ileana)
Alexandra Paftală (Fata Genarului)
Dumitru Florescu (Împăratul vecin)
Codrin Dănilă (Boierul)
Mariana Dumitrache (Maica Domnului, Muma Pădurii)
Daniel Popa (Genarul)
Cezara Fantu (Împărăteasa)
Alin Zară (Împăratul)
Erica Moldovan (Povestitor).

Regie: Erica Moldovan
Asist. Regie: Alexandra Paftală
Coregrafie: Cristina Todi
Costume: Alina Dincă Pușcașu
Decoruri: Cătălin Târziu

https://www.facebook.com/events/717739871080858/

Vă invităm Sâmbătă, 27 septembrie 2025, ora 11.00 la spectacolul de teatru pentru copii „Aventuri cu dl Goe”, regia Iulian Sandu (Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan”).
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/aventuri-cu-dl-goe-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

Vă aşteptăm cu micii năzdrăvani la un spectacol în care râsul şi buna dispoziţie sunt garantate.

„Un geniu al comicului, Caragiale reflectă în cel mai fidel mod, în contextul actual, realități legate de incultură, caractere și educație, desavârșind teatrul de satiră socială.
În an centenar, Ion Luca Caragiale ne provoacă sa medităm asupra comicului, să descoperim printre hototele de râs, tristețea eternelor probleme comportamentale și mai mult, ne provoacă să fim mai buni, oferind adevărate lecții de viață, atât de vii și de actuale.

Universul lui Caragiale este de fapt un spectacol etern, ce punctează cu umor defectele societății noastre, cu scopul de a le îndrepta, imaginatia fiind cheia ce deschide un univers nemaivazut.”

Iulian Sandu, regizor

Regia – Iulian Ioan Sandu
Adaptare text – Izabela Oancea
Muzica – Sorin Oancea

Distribuție: Mara Lucaci, Mariana Dumitrache, Codrin Dănilă, Gelu Ciobotaru, Ioana Aciobăniței, Florin Gorgos și Cezara Fantu.

https://www.facebook.com/events/4120630778172535/

Vă invităm Vineri, 26 septembrie 2025, ora 19.00 la spectacolul de teatru „Farsa”, regia Erica Moldovan (Sala Unirii); cu Constantin Pușcașu.
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/farsa-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

Acțiunea se petrece în secolul al XIX-lea, iar atmosfera acelor timpuri va fi redată pe scena Sălii Unirii prin decoruri, costume, dialoguri și evenimente potrivite timpului.
După 25 de ani de muncă în sânul familiei Heckendorf, servitorul Rudolf Moosdenger decide să se retragă din serviciu, pretextând ca dorește să călătorească și să viziteze lumea. In consecință solicită zestrea pe care fiecare dintre cele trei surori, Clementine, Cecilia și Charlotte, i-a promis-o cu încredere în nopțile de intimitate. Cu toate acestea, în fața solicitărilor, cele trei nu vor să se despartă de banii lor în timpul vieții – și ar prefera, mai curând, să se despartă de Rudolf, care devine prea solicitant. Când șantajul lui Rudolf nu ajută, între cei 4 (majordom și surori) se instalează o tensiune ce îi determină să pună la cale metode mai “tangibile” pentru a scăpa unul de celălalt.
Între cei 4 începe o vânătoare, de-a șoarece și pisica, al cărei final este încă necunoscut.
Ineditul spectacolului constă în faptul că propune publicului 4 variante de final posibil. Astfel ca, la fiecare reprezentație, publicul va hotărî ce final va avea spectacolul din acea seară, actorii fiind nevoiți să se adapteze pe loc variantei alese. Variantele sunt: rau, foarte rău, teribil de rău și extraordinar de bine.
“Farsa” este un spectacol interactiv care ține cu sufletul la gură atât spectatorii, cât și actorii!
Titlul “Farsa” dorește să amintească faptul ca teatrul e viața, iar viața e adesea doar o “Farsă” bine jucată. Mai mult, personajele își tot joacă farse unii altora, chiar dacă finalul lor poate să însemne “ieșirea din joc” la propriu.
Interesant? Sperăm!
Solicitant? Categoric!
Distractiv și interactiv – 100%

Regie: Erica Moldovan
Distribuție: Constantin Pușcașu, Alexandra Paftala, Mariana Dumitrache, Ioana Aciobanitei, Alina Mîndru
Scenografie: Alina Dincă Pușcașu
Coregrafie: Radu Alexandru
Light design: Cristi Bortoș
Fotografie și concept afiș: Dan Colisnic

https://www.facebook.com/events/640245849087224/

Vă invităm Joi, 25 septembrie 2025, ora 19.00 la spectacolul de teatru „Take, Ianke și Cadîr”, regia Ion Sapdaru (Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan”).
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/take-ianke-si-cadir-ateneu/ sau la casieria Aetneului!

„Pentru mine, Take, Ianke si Cadîr, este o provocare. Am evitat de câteva ori s-o pun în scenă din diverse motive. Ori cei care veneau cu propunerea nu mă convingeau, ori eu rătăceam în alte zone ale teatrului contemporan, etc.. La teatrul ,,Ateneu” am găsit în sfârșit echipa.

Anul acesta, piesa împlinește venerabila vârstă de 87 de ani și se pare că e cea mai jucată piesă românească de la momentul scrierii. Nu cunosc un teatru în România sau Moldova unde această piesă să nu fi fost montată. În primul rând pentru că oferă actorilor partituri rar întâlnite dar și mesajul piesei este mereu actual. O simplă poveste a trei negustori mărunți, de diferite etnii care se confruntă la un moment dat cu o dilemă mare. Dragostea copiilor sau oprobriul ,,mahalalei”, a cutumelor strămoșești și bariera religioasă. Personajele piesei parcurg un drum anevoios spre un final fericit în care soluția e una singură – dragostea.
Există în piesă un schimb de replici care m-a determinat să fac acest spectacol:
Ianke: Dar ce faceți din copil? Un evreu, un creștin?
Ana: Un om, papa! Mai departe să nu ne gândim! ”
Ion Sapdaru, Iasi, ianuarie 2019

Distribuție:
Take – Dumitru Florescu
Ianke – Codrin Dănilă
Cadîr – Răzvan Grosu
Ana – Mara Lucaci
Ionel – Gelu Ciobotaru
Safta – Alexandra Paftală
Ilie – Dani Popa

Regie și coloană sonoră: Ion Sapdaru
Decor: Cătălin Târziu
Costume: Alina Dincă Pușcașu
Asistent regie: Francisc Bucur
Video: Alexandru Amargheoalei

Sinopsis:

Sinopsis comedia ,,Take, lanke și Cadîr”, regia Ion Sapdaru
Într-un orășel de provincie moldovenească își duc traiul tihnit trei mici negustori de etnii diferite: Take, care este român, lanke, evreul și turcul Cadîr. Fiecare dintre ei ține câte o prăvălie modestă în una dintre mahalalele de la periferia orășelului, acoperind micile nevoi ale locuitorilor, români sau evrei. Viața celor trei se desfășoară lent, fără evenimente majore, într-un soi de plăcută toropeală, este statornicită pe o prietenie îndelung verificată și reconfirmată în fiecare zi. Casele le sunt identice, Take și lanke vând cam aceleași produse, își „împrumută” unul altuia clienți pentru a nu se concura și a nu câștiga unul în defavoarea celuilalt. Cadîr are o prăvălie cu coloniale de care nu vând ceilalți doi. Take și lanke iau masa pe terasele din spatele caselor lor, aproape lipite, mâncând fiecare din mâncarea lui „ovreiască” sau „românească”, dar neezitând să-i ofere și celuilalt din bucatele sale.

Cu toate acestea, pentru a respecta cutuma, lanke declară: „Ovreiu să mănânce la masa lui ovreiască și creștinul la masa lui creștinească”.
Echilibrul acesta perfect este brusc amenințat de venirea Anei (fiica lui lanke) și a lui Ionel (fiul lui Take), care se aflau la studii la București, la Academia Comercială. Nu atât sosirea lor complică lucrurile, cât hotărârea acestora de a se căsători. Șocul este resimțit de Take și de lanke care, deși își iubesc copiii și se străduiesc pentru „fericirea” lor, trebuie să lupte mai întâi cu ei înșiși și apoi cu gura mahalalei care n-ar accepta o asemenea deviere de la legea strămoșească. Lui Take îi este frică de „bocluc”, iar lui lanke de falimentul afacerii sale în situația în care evreii ar mai înceta să târguiască de la Ianke, iar românii de la Take. În inima lor de părinți iubitori, amândoi ar accepta căsătoria, dacă nu s-ar teme de reacția „comunității” și de ,,gura lumii’’.

Amândoi acceptă în cele din urmă soluția salvatoare avansată de Cadîr: cei doi tineri să fugă. „Cadîr bine gândit”, zice turcul, „și scăpare bun găsit. Voi trebui copii lăsăm fugim departe voi ei fugit sus ia tren voi nimic, știut. La lume spus voie nu dat și copii singur, fără voie plecat”. Toate neliniștile și spaimele lui Ianke și Take, tot zbuciumul lor sufletesc primesc în cele din urmă o rezolvare.

Cadîr se folosește de tot felul de șiretlicuri pentru a-i ajuta pe cei doi tineri (îi ascunde și adăpostește în casa sa, le face rost de capital pentru a porni o afacere prosperă în asociere cu el – banii fiind luați de la Take și Ianke, le oferă cu generozitate toată bruma de bani, două mii de lei, economisită de-a lungul unei vieți. Noua prăvălie pe care o vor deschide „în asociație” se va numi „La Europa” pentru că „acolo și turca și ovrei și creștin estem”.
Mesajul este apăsat exprimat în final de Ana, spre a spulbera definitiv ezitările lui Ianke: „Dar ce faceți din copil”? se interesează Ianke: „Un om, papa, vine prompt raspunsul”.
,,Take, Ianke și Cadîr’’ rămâne o operă semnificativă din două perspective: a scrisului lui Victor Ion Popa și a literaturii dramatice românești din perioada interbelică.

https://www.facebook.com/events/1360020221760963/

Ateneul Național din Iași vă invită Miercuri, 24 septembrie 2025, ora 19.00 la Spectacolul de teatru „Divorț în stil italian”, regia Alexandru Vasilache (Sala Unirii);
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/divort-in-stil-italian-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

Un om de afaceri de succes pe nume Domenico Soriano este fascinat de o domnișoară de moravuri ușoare din Napoli, pe care o întâlnește într-un bordel. Din acest moment începe o toridă poveste de dragoste, idilă ce durează 25 de ani fără a se încununa cu un mariaj. Atunci când Filumena află că Domenico intenționează să se căsătoreasca cu o tânără de 22 de ani, se preface a fi grav bolnavă și îl determină pe Domenico să o ceară de soție din compasiune. Aflând cu stupoare ca a fost păcălit, Domenico anulează căsătoria cu Filumena, dar descoperă că ea este mama a trei băieți pe care i-a crescut în secret și unul din acești băieți este fiul lui.

Spectacolul abordează probleme de actualitate ce țin de relațiile de familie, fie că e vorba de relații soț-soție, părinți-copii sau chiar relațiile adulte­rine, care fac și desfac familii.

Distribuție:

Filumena Marturano – Silvia Luca

Domenico Soriano – Constantin Pușcașu

Alfredo – Florin Gorgos

Rozalia – Alexandra Paftală

Diana – Ioana Aciobăniței

Lucia – servitoare Mara Lucaci

Umberto – Codrin Dănilă

Ricardo – Gelu Ciobotaru

Michele – Dani Popa

Nocella – avocat – Alin Zară

Preotul – Răzvan Grosu

Regizor – Alexandru Vasilaci

Scenografia, costumele – Alina Tincă Pușcașu

Asistent regie – Erica Moldovan

https://www.facebook.com/events/1403364390890835/

Vă invităm Marți, 23 septembrie 2025, ora 19.00 la Spectacolul de teatru „Farmazonul din Hîrlău” , regia Ion Sapdaru (Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan”).
Bilete aici: https://www.ateneuiasi.ro/class/farmazonul-din-harlau-ateneu/ sau la casieria Ateneului!

Junele Vasile Alecsandri se întoarce la sfârșitul anilor 30 ai secolului al XIX-lea din Franța înaripat de idei moderne, dar și cu adânci impresii adunate din sălile de teatru frecventate cu tenacitate la Paris. Găsește în țară o stare jalnică a teatrului. Puținele trupe oferă publicului din Iași reprezentații căznite cu un nivel artistic extrem de precar. Își dau concursul câteva trupe străine în săli improprii iar repertoriul este total rupt de realitatea românească. Vodeviluri franțuzești, piese bulevardiere și operete italienești, doar asta putea să vadă publicul ieșean. Cea mai mare problemă era însă limba română. Majoritatea publicului priveau cu scepticism chiar și ideea de spectacol în limba română. Se susținea că limba română nu este potrivită pentru un act teatral.
Alecsandri își propune ca scop să spulbere aceste idei retrograde și pentru asta, alături de M. Kogălniceanu și C. Negruzzi purced la înființarea Teatrului Național. Dintr-un entuziasm fără seamăn Alecsandri scrie „Farmazonul din Hârlău” care, cu toate imperfecțiunile sale, este o piesa originală, bine închegată și poate fi considerată piesa cu care s-a născut Teatrul Național în România. Alecsandri, grăbit fiind să dea pentru proaspăt înființatul teatru o piesă, scrie cu repeziciune „Farmazonul din Hârlău”, iar pe 18 noiembrie 1840, piesa scrisă într-un stil simplu și conform atât cu gradul de educație al publicului cât și cu talentele începatoare a noilor amatori de teatru autorului, este jucată pe scena Teatrului Național, fiind la cortina finală ovaționată îndelung de către spectatori. Spectatorii au simțit că se află în pragul unui eveniment important. Evenimentul este într-adevăr uriaș! În seara aceea a răsunat pe scenă graiul românesc și puțini, probabil, au fost cei cărora nu le-a plăcut. Prin această reprezentație s-a săvârșit un pas determinant pentru viitorul artei teatrale românești. Limba română câștigă o bătălie grea pe propriul său teritoriu.

Regia: Ion Sapdaru
Decor: Cătălin Târziu
Costume: Alina-Dincă Pușcașu
Mișcare: Alice Veliche
Aranjament muzical: Daniel Mușetoiu
Asistenți regie: Radu Mihoc, Francisc Bucur
Lumini: Florin Simion, Cristian-Gabriel Bortoș
Sonorizare: Robert Mihalache
Pe scurt despre „Farmazonul din Harlau”: un tânăr aspirant la mâna fiicei slugerului Ganganu, pe nume Pestriţ, care vine de la Hârlău, nimereşte pe mâna câtorva boiernaşi ieşeni dornici de distracţie şi de pertreceri pe gratis. Pestriţ vine cu două scopuri la Iaşi: să se însoare şi să intre în societatea… farmazonilor. Este stranie această dorinţă a unui boiernaş de la ţară și constituie de fapt deliciul acestei mici piese. Pentru a împiedica logodna lui Pestriţ, aceşti mici escroci de la Iaşi se dau drept o societate francmasonă şi se obligă să-l primească pe Pestriţ în rândurile lor.
Comedia capătă valenţe groteşti prin felul cum îşi închipuie bonjuriștii ceremonia de primire în loja masonică. Ceremonia se desfăşoară, unde altundeva, decât in pivniţă. Naivul Pestriţ este supus la aşa zisele încercări ale lojei, este pălmuit, invocă trăsnetul, se întâlneşte pe tărâmul morţii cu alţi pretendenţi la loja masonică, care rătăcesc de săptămîni întregi şi nu-şi găsesc salvarea. Într-un final Pestriţ îşi pierde drepturile de logodnic şi mai află că de fapt i s-a făcut o farsă şi nu este nici farmazon. Îndurerat, Pestriţ se întoarce la Hârlău.
O poveste scrisă cu mult nerv si umor.
Cu ”Farmazonul din Hârlău”, comedie în trei acte, începe istoria acestui teatru. Premiera a avut loc într-o zi de luni, 18 noiembrie 1840 și cu această ocazie a fost lansată și cartea, cu legătură de epocă, cotor și colțare de piele. Cartea are 50 de pagini, este scrisă în limba română, dar cu caractere chirilice.

Deci, în 2020 se fac 180 de ani de la scrierea si montarea piesei . Regia a fost a lui Costache Caragiale, unchiul lui Ion Luca Caragiale. Aceasta data este consemnată ca începutul Teatrului National și prima piesă romanească jucată la Teatrul National în România.

https://www.facebook.com/events/1804720593591856/