Conducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN
Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Concert maestru: CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: CARMEN COJOCARU
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Tevye CRISTIAN RUDIC
Golde GABRIELLA VARVARI
Tzeitel GABRIELA TOADER
Hodel LIGIA POPESCU
Hava CRINA VEZENTAN
Shprintze MILIȚA PANTIN
Bielke LOREDANA BORLOVAN
Yente SUZANA VRÂNCEANU (invitată)
Motel EMANUELE NORI
Perchik ALEXANDRU TICULA
Lazăr Wolf DAN PATACĂ (invitat)
Mordcha LEONARD IVAN
Rabbi ADRIAN BOBA
Mendel COSMIN BORLOVAN
Avram MIRCEA DAN PETCU
Nahum CRISTIAN VRÂNCEANU
Bunica Tzeitel DIANA ZAHARIA
Fruma Sara ALINA DUMITRANA PÎNDICI
Polițistul BOGDAN ILISIE
Sasha IULIAN IOAN IOSIP
Fyedka CIPRIAN ROMAN
Yussel MIHAI PRELIPCIAN
Shandel LAURA MĂRGINEAN
Mama lui Motel OLGA SFETCU
Scripcarul OVIDIU RUSU

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Produsă pe scena din New York de Harold Prince.

Producție originală New York – producător și coregraf JEROME ROBBINS

Prezentat cu aranjamentul muzical asigurat de Music Theatre International (Europe) Limited. www.mtishows.eu

Înregistrarea video și/sau audio este strict interzisă.

Regia tehnică: LUCIAN BORU, HELLEN GANSER

Pregătirea muzicală (în ordine alfabetică): ANGELA BALICI, IRINA BELEA, LEONARD BONEA, RAREȘ PĂLTINEANU

Sufleor: EUGENIA GYURIS

Spectacol interpretat în limba română.

Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:30.

Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

SUBIECTUL

O lecție de viață!

Scripcarul pe acoperiș prezintă povestea unei comunități de evrei din care face parte și Tevye, lăptarul, personajul principal, un om simplu care locuiește în satul Anatevka din Rusia împreună cu soția sa Golde și cele cinci fiice.

În timp ce Tevye se confruntă cu problemele vieții cotidiene și cu dificultăți financiare în ciuda faptului că trudește din greu, Golde este preocupată ca pețitoarea satului, Yente, să găsească o „partidă bună” pentru una dintre cele trei fiice mai mari. („bogat pentru a fi pe placul mamei și citit pentru a fi pe placul tatălui”).

Viața lor de familie își urmează cursul firesc în spiritul respectului pentru tradiția culturală și religioasă a comunității de evrei din care fac parte și care trăiesc alături de ruși în satul lor. Dar tradiția din sânul micuței comunități este amenințată de vâltoarea schimbărilor de mentalitate.

Fetele lui Tevye se îndrăgostesc și doresc să-și aleagă soțul, să se mărite din dragoste, ceea ce contravine tradiției evreiești. Fiica cea mare Tzeitel refuză să se căsătorească cu un om bogat dar cam bătrân, fiind îndrăgostită de un tânăr sărac, Hodel își urmează iubitul ales (un idealist revoluționar) în îndepărtata Siberie iar Hava nu vrea să-și ia un soț evreu, pentru că nu îi place nici unul, îndrăgostindu-se de Fyedka care este de altă religie.

Această îndepărtare de tradiție va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra membrilor comunității evreiești din sat – Pogromul – care a fost o realitate a Rusiei țariste, prin care evreii erau nevoiţi să-și părăsească locurile natale și să pornească într-o pribegie al cărei sfârșit era greu de prevăzut. O clipă în care istoria din nou răbufnește asupra „poporului ales” forțându-l spre un nou exod „… Da, știu, suntem poporul ales! Dar mi-aș dori Doamne?…”, spune Tevye într-unul din multele momente în care stă de vorbă cu Dumnezeu, „că din când în când să-i mai alegi și pe alții”.

De fapt, divinitatea este o prezență constantă în viața de zi cu zi a evreilor din Anatevka, prezență pe care o descoperim pe parcursul desfășurării acțiunii în dialoguri deosebit de savuroase în care cu subtilitate se împletește amărăciunea, înţelepciunea și umorul evreiesc. Umor pe care îl folosesc ca o supapă de salvare în fața momentelor de cumpănă.

Menit să distrugă cultura evreiască, Pogromul a avut un efect diametral opus generând o reîntoarcere la realele valori tradiționale.

https://www.facebook.com/events/1751594265426631/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

SPECTACOL EXTRAORDINAR

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT
Regia artistică: OGNIAN DRAGANOFF
Decoruri: BORIS STOYNOV
Costume: TZVETANKA PETKOVA STOYNOVA
Coregrafia: KONSTANTIN KOSTIUKOV
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

DISTRIBUȚIA
Regele MARIUS GOȘA
Amneris GABRIELA TOADER
Aida LĂCRIMIOARA CRISTESCU
Radames ADORJÁN PATAKI (invitat)
Ramfis GELU DOBREA
Amonasro GEORGE PROCA
Mesagerul MARIUS ZAHARIA
Marea preoteasă DIANA CHIRILĂ

Soliştii baletului: CARLA DUKAI, CHISAKO OTA, MANUELA ARDELEAN (în locul balerinei CRISTINA MÎRZA), CODRUȚA BĂLAN, ANDREEA MIREA, GUSTAVO FERREIRA

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Regia tehnică: HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, IRINA BELEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS

________
Spectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:20.
Vârsta recomandată: 10+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
_________

Actul I

Etiopienii au atacat din nou Egiptul. Marele Preot Ramfis va anunța numele celui desemnat de zei să conducă ostile egiptene spre victorie. Tânărul comandant Radames ar dori să fie el cel ales căci dacă va învinge, va putea cere faraonului drept răsplată, mâna sclavei Aida pe care o iubește. Dar fiica faraonului Amneris, îl iubește și ea pe Radames. Atenția pe care acesta o dă Aidei îi trezește gelozia.

Zeița Isis și-a spus cuvântul. Faraonul anunță numele conducătorului oștilor egiptene — Radames. Tânărul se supune ceremoniei consacrării ce are loc în templu. Aida, fiica regelui etiopienilor, Amonasro este copleșită de durere; Radames, pe care îl iubește, va porni împotriva țării și poporului ei. Sclava se prăbușește în genunchi implorând iertare zeiței Numi. În templul lui Ptah, într-o ceremonie sacră, preotesele trec prin foc, sabia ce va lovi fără cruțare pe dușmani.

Actul II

Etiopienii au fost învinși. Amneris se pregătește pentru a-l întâmpina pe eroul Radames căruia îi va așeza cu mâna ei, coroana de lauri pe frunte. Înainte însă, ea dorește să descopere taina Aidei. Urmărindu-și scopul Amneris anunță sclavei, mincinoasa veste a morții lui Radames. Copleșită, Aida nu-și mai poate ascunde dragostea. La rândul său, fiica faraonului își mărturisește și ea sentimentele. Stăpâna și sclava sunt rivale.

În sunetele marșului triumfal Radames este condus în fața faraonului alături de care Amneris tronează mândră. Tânărul comandant primește cununa de lauri a învingătorului.

Ca oricărui învingător i se va împlini orice dorință. Printre prizonieri, neștiut de nimeni, se află chiar Amonasro, regele Etiopiei și tatăl Aidei. Acesta cere îndurare pentru învinși. Aida îngenunchează și ea în fața faraonului. Impresionat, Radames cere eliberarea prizonierilor. Obligat să-și respecte cuvântul dat, faraonul acceptă reținându-i însă pe Aida și pe Amonasro ca ostatici. Apoi, el îi oferă lui Radames mâna fiicei sale și, totodată, succesiunea la tronul Egiptului.

(pauză)

Actul III

Însoțită de preotul Ramfis, Amneris își petrece noaptea în templul zeiței Isis, de pe malul Nilului, cerând ocrotirea zeilor înaintea căsătoriei. În apropierea templului se află locul ascuns în care Aida îl așteaptă pe Radames. Nefericita sclavă este gata să se arunce în apele fluviului sfânt dacă iubitul ei o va părăsi pentru a se căsători cu fiica faraonului. Aida dă glas durerii sale ca și dorului de patria pe care nu mai speră să o revadă vreodată (aria Nilului). Descoperind dragostea fiicei sale pentru conducătorul oștilor egiptene, Amonasro încearcă să o convingă pe Aida să afle de la Radames secretele planului de luptă contra etiopienilor, mai cu seamă drumul pe care egiptenii vor porni din nou la atac. Cuprinsă de spaimă Aida refuză, dar hotărârea ei se clatină atunci când Amonasro îi amintește datoria sfântă față de țara și poporul ei ca și condiția ei de prințesă. Radames sosește. Nimeni și nimic nu-l va putea despărți de aceea pe care o iubește și de care este iubit. Fără teama de a fi trădat el îi dezvăluie Aidei drumul pe care egiptenii vor porni la luptă. Amonasro iese din ascunzătoare. Radames descoperă îngrozit în fața sa pe însăși regele etiopienilor. Surprinși de Amneris și de Ramfis, Aida și Amonasro reușesc să fugă, dar Radames se predă gărzilor.

Actul IV

Radames va fi judecat și condamnat fără cruțare. Amneris reușește să-i vorbească prizonierului, promițându-i grațierea cu condiția să renunțe la Aida. Acuzând-o de moartea sclavei, Radames refuză. Dar Amneris nu se știe vinovată de moartea Aidei, iar Radames începe să spere că iubita sa este încă în viață.

La judecată, el nu încearcă să se apere. Sentința este nemiloasă și definitivă – trădătorul va fi îngropat de viu.

În subteranele templului lui Ptah, Radames o descoperă pe Aida care a venit să moară alături de el. Aplecată deasupra mormântului, printre lacrimi, Amneris rostește trista rugăciune a morților.

(Subiectul preluat din lucrarea Patru secole de teatru muzical de Ana BUGA și Cristina Maria SÂRBU)

https://www.facebook.com/events/551383784648695/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL TIMIȘOARA MUZICALĂ EDIȚIA a XLIX – a

Sala Barocă a Muzeului Național de Artă Timișoara

Cu participarea soliștilor:

CRINA VEZENTAN, soprană
MILIȚA PANTIN, soprană
ANTONELA BARNAT, mezzosoprană
COSMIN IFRIM, tenor

La pian: ANGELA BALICI, MAKSYM BORINOV

Concertul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:30
Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

***Accesul la eveniment este gratuit. Invitațiile se pot ridica de la agenția de bilete.

Partener: Muzeul Național de Artă Timișoara

_______
Vă invităm să pășiți în atmosfera aparte a Sălii Baroce a Muzeului Național de Artă Timișoara, unde sunetul artei se împletește cu frumusețea arhitecturală, într-o seară dedicată excelenței vocale și muzicale.

Vă așteptăm să celebrăm împreună muzica, arta și emoția, în cadrul unei seri de lied care va cuprinde lucrări semnate de Richard Strauss, Serghei Rahmaninov și Richard Wagner.

https://www.facebook.com/events/3853661238207350/

Spectacolul va fi precedat de o discuție cu publicul, de la ora 18, la holul oglinzilor.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

Conducerea muzicală: HERMANN SZABOLCS
Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Decoruri: EVA HORVÁTH
Costume: AMALIA JUDEA
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: GÁBOR BAKO
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN
Asistent regie artistică: VILMOS MELEG
Asistent coregrafie: CARMEN COJOCARU

DISTRIBUȚIA
Contesa Maritza RENATA VARI (invitată)
Contele Tassilo BOGDAN ZAHARIEA
Ioța (Prințul Populescu) GEORGE PROCA
Baronul Kálmán Zsupan MIHAIL DOGOTARI
Lisa GABRIELLA VARVARI
Ilka LOREDANA BORLOVAN
Bozena GABRIELA TOADER
Karl Ștefan Liebenberg MIHAI PRELIPCIAN
Cekko MUGUREL CHIRILĂ
Berko COSMIN BORLOVAN
Manja DIANA ZAHARIA

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREŞ PĂLTINEANU, LEONARD BONEA, IRINA BELEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS

_________
Spectacol interpretat în limba română.
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 22:30

Vârsta recomandată: 6+

***Spectacolul va fi precedat de o discuție cu publicul, de la ora 18, la holul oglinzilor.

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

________
Datoria unei operete este să fascineze, să genereze uimire și admirație și să aducă zâmbetul pe chipurile tuturor, iar Contesa Maritza și-o împlinește cu prisosință. Cântată în premieră la Theater an der Wien, la 28 Septembrie 1924, partitura însumează toate calitățile unei comedii romantice, însă în veselia și optimismul afișat dezvăluie emoții neașteptate, născute din umbrele istoriei din spatele ei. Când Emmerich Kálmán a scris Contesa Maritza, elitismul și eleganța Imperiului austro-ungar au fost spulberate de Primul Război Mondial, Europa ducând dorul farmecului și al veseliei unui trecut, în care viețile și speranțele erau încă intacte.

În strânsă legătură cu evenimentele vremii, cu eroi ale căror destine se regăsesc în toate colțurile imperiului, în lumea reală a anilor de după război, Contesa Maritza este un spectacol de neratat: un festin vizual, o muzică în care abundă melodii molipsitoare, o poveste predictibilă, demnă de o operetă și, nu în ultimul rând, un divertisment, care păstrează exuberanța și efervescența anilor ’20.

Tânăra și fermecătoarea Maritza este uluită și înspăimântată. Ca să se ferească de alaiul de pretendenți, a păcălit o lume întreagă, pretinzând că este logodită cu un oarecare Zsupán – un nume care i-a venit primul în minte, personaj fictiv din Voievodul țiganilor de Johann Strauss – care trăiește doar în fantezia ei. Însă în mod paradoxal, un Koloman Zsupán apare în carne și oase, iar Maritza este pusă în fața unei adevărate dileme: se ascunde în continuare sau renunță la mascaradă?

Kálmán a iubit operetele lui Johann Strauss și s-a inspirat din Văduva veselă a lui Franz Léhar, însă partiturile sale au o savoare aparte, fiind străbătute de melodii fantastice, inspirate din vitalitatea csárdás-ului și a lumii sonore de la granițele de imperiu. Ca fin cunoscător al tradițiilor lăutărești, pe care le-a asimilat și afișat apoi cu naturalețe, el a îmbinat cu o aparentă facilitate sentimentalismul Vienei cu ritmurile, culorile şi energiile Ungariei natale. Însă nu în ultimul rând, l-a admirat și l-a iubit pe Giacomo Puccini, arcuirile sale melodice fiind comparabile cu ale acestuia, în timp ce orchestra lui, extrem de rafinată și plină de culoare, dezvăluie un nivel de complexitate ce depășeste cu mult statutul simplu de acompaniament al vocii.

Într-un decor inspirat de lumea fizică și emoțională a Maritzei, susținut de costume care sugerează grația și eleganța unei epoci plină de culoare, vă chemăm să descoperiți alături de noi această lume a iubirii, a spiritului, a nevoii de a visa…

https://www.facebook.com/events/1053487089991691/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

Conducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU(invitat)
Coregrafia: MARIUS PETIPA
Regia și adaptarea coregrafică: OVIDIU – MATEI IANCU
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Asistent scenografie: IRINA CHIRILĂ
Concert maeștri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Asistent coregrafie: ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

DISTRIBUȚIA
Nikia ADA GONZÁLES (invitată)
Solor ROBERT ENACHE (invitat)
Gamzatti CARLA DUKAI
Rajah DARIUS AGRIMA
Idol YUKI SHIMAOKA (debut)
Fachir MASAYOSHI SATO
Brahman ALIN RADU
Prietenul lui Solor FLAVIUS POPA (debut)
Slujnica MIRABELA ZONAI
Solo dʼJampe ANDREEA MIREA, CODRUȚA BĂLAN
Patru Baiadere mici ANDREEA MIREA, CODRUȚA BĂLAN, AOI IWAZAKI, SAYUKI TOTSUKA
Solo tobe CHISAKO OTA, ANTONIN FARAUT (debut)
Pas dʼaction YEWON KIM, KURUMI KOJIMA, CECILIA BASSETTO, CRISTINA MÎRZA
Trei umbre SAYUKI TOTSUKA, CODRUȚA BĂLAN, CRISTINA MÎRZA

Orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara, Secția de coregrafie „Ștefan Gheorghe”

Regia tehnică: HELLEN GANSER

_______
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 20:20.

Vârsta recomandată: 5+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

_________
Considerat părintele baletului clasic rus, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea.

Petipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux, iar prima sa soție, Maria, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala, creat de fratele său, Lucien, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov, deși, ani mai târziu, Petipa și-a revendicat întreaga autorie.

Deși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă, de fapt, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii, incluzând o succesiune de polci melodioase, adagio-uri, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa, în aceeași notă, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului.

https://www.facebook.com/events/690430836847826/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

SPECTACOL EXTRAORDINAR

Conducerea muzicală: GUIDO MANCUSI (invitat)
Regia artistică: CORNELIU MURGU
Decoruri și costume: MARIO DE CARLO
Concert maeştri : OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: CARMEN COJOCARU
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

DISTRIBUȚIA
Principesa Turandot EDITH ADETU (invitată)
Calaf BOGDAN ZAHARIEA
Timur GELU DOBREA
Liu MIHAELA MARCU
Ping MIHAIL DOGOTARI
Pang CRISTIAN BĂLĂȘESCU
Pong REMUS ALĂZĂROAE
Împăratul Altoum MIRCEA DAN PETCU
Mandarinul MARIUS GOȘA
Principele Persan LUCA BĂDESCU (în locul lui Aris Roman)
Călăul MANUELA ARDELEAN

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREȘ PĂLTINEANU, IRINA BELEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS
_______
Spectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:00.
Vârsta recomandată: 10+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

________

ACTUL I

În marea piaţă a oraşului Beijing, un mandarin anunţă că fiica împăratului Altoum, principesa Turandot, se va căsători cu bărbatul de sânge regesc care va izbuti să dezlege cele trei enigme, dar căruia, în caz de nereuşită, i se va tăia capul. În mulţimea agitată care urmăreşte execuţia ultimului pretendent la mâna crudei Turandot, prinţul Persiei, bătrânul rege detronat al Tartaniei, Timur, însoţit de sclava sa Liu, are bucuria să-l întâlnească pe Calaf, prinţul moştenitor, fiul său.

Impresionat de devotamentul tinerei sclave Liu, care nu şi-a părăsit stăpânul, Calaf vrea să afle motivul acestui sacrificiu; Liu răspunde simplu şi sincer că nu a putut uita niciodată zâmbetul pe care, într-o zi, demult, tânărul prinţ, i l-a dăruit.

Zărind-o pe Turandot, Calaf se îndrăgosteşte de frumoasa dar cruda prinţesă. Apoi, fără ezitare, loveşte gongul care anunţă un nou pretendent, gata să înfrunte probele celor trei enigme.

Nimeni nu-l poate opri, nici rugăminţile tatălui, nici lacrimile sclavei Liu, nici cuvintele celor trei miniştrii: Ping, Pang, Pong.

ACTUL II

Tabloul1. Ping, Pang, Pong îşi amintesc de liniştea şi pitorescul căsuţelor lor şi de frumuseţea locurilor natale după care tânjesc. Cei trei miniştrii ai regatului, se plâng de starea jalnică a ţării, supusă capriciilor lui Turandot.

Tabloul II. Înconjurată de fast, dar cu privirea rece, Turandot explică tuturor taina purtării sale necruţătoare: răzbună astfel pe străbunica ei, care înfrântă în luptă şi târâtă în robie şi-a pierdut puritatea. Sigură pe sine, Turandot, încearcă fără a reuşi, să-l intimideze pe tânărul necunoscut. Sunt trei enigme şi doar o singură moarte – avertizează prinţesa. Sunt trei enigme, doar o singură viaţă – răspunde Calaf.

Prima enigmă este dezlegată: fantoma care se naşte în fiecare noapte şi moare în fiecare dimineaţă este speranţa. Calaf dezleagă şi a doua enigmă: sângele este acela care clocoteşte fierbinte ca o febră sau este rece ca gheaţa. Şi ultimul răspuns este corect: îngheţul care înfierbântă este ea, principesa Turandot.

În strigătele de bucurie ale mulţimii, Calaf este declarat câştigător. Prinţesa, umilită, îi cere tatălui ei să nu aprobe căsătoria, dar împăratul o obligă să-şi respecte promisiunea.

Îndrăgostit, dar dorind să-şi cucerească prin forţa dragostei viitoarea soţie, Calaf îi mai oferă prinţesei o şansă: dacă până în zorii zilei ea va reuşi să-i afle numele, el va consimţi să moară. Dar dacă numele său va rămâne nedescoperit, Turandot îi va deveni soţie.

ACTUL III

Tabloul I. În liniştea nopţii se aud murmure ce comentează hotărârea prinţesei ca nimeni să nu doarmă înainte de dezlegarea enigmei. Calaf se plimbă singuratic, sigur de victoria sa, refuzând orice întrebare îndiscretă din partea celor trei miniştri. Timur şi Liu, care au fost văzuţi vorbind cu el sunt arestaţi şi supuşi unui dur interogatoriu.

Torturată, Liu nu dezvăluie numele străinului. Ea îşi va lua singură viaţa, nu înainte de a-i prezice principesei Turandot că, la ivirea zorilor, şi ea va fi învinsă de aceeaşi forţă care copleşise inima bietei sclave.

Rămas singur cu Turandot, Calaf îi reproşează cruzimea şi într-un elan de pasiune, o sărută. Învinsă, prinţesa îi mărturiseşte că l-a iubit din primul moment. Numai în acea clipă, Calaf îşi rosteşte numele.

Tabolul II. În sala tronului, curtea şi împăratul aşteaptă rezultatul enigmei. Plină de emoţie, Turandot anunţă că a aflat numele străinului. Acest nume este IUBIRE.

https://www.facebook.com/events/1351801392744270/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE

DISTRIBUȚIA
Canio MARIUS VLAD BUDOIU (invitat)
Nedda MIHAELA MARCU (debut)
Tonio ȘERBAN VASILE
Peppe COSMIN IFRIM
Silvio MIHAIL DOGOTARI
Doi țărani VASILE BĂDESCU, ALEXANDRU MOCAN

Corul şi orchestra Operei Naţionale Române din Timişoara

Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREȘ PĂLTINEANU, MAKSYM BORINOV
Regia tehnică: HELLEN GANSER
Sufleor: EUGENIA GYURIS

___________
Concert cântat în limba italiană și titrat în limba română.
Concertul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:20.
Vârsta recomandată: 10+

____________
O poveste în care zâmbetul de pe scenă ascunde o durere sfâșietoare

Paiațe, compusă de Ruggero Leoncavallo și prezentată pentru prima dată în 1892, este una dintre lucrările definitorii ale verismului italian în muzică. Inspirată din fapte reale, opera sondează cu luciditate limitele fragile dintre realitate și spectacol. Structurată în două acte și deschisă de un prolog memorabil, Paiațe aduce în prim-plan drama profund umană a unei iubiri sfâșiate de gelozie.

PROLOG
Cortina nu s-a ridicat încă, dar vocea lui Tonio sparge liniștea. Avertismentul său „Si può?… Signore! Signori!…” e limpede: ceea ce urmează nu este doar o poveste. Emoțiile sunt reale, durerea e autentică.

ACTUL I
Într-o zi fierbinte de vară, într-un sat din sudul Italiei, sosește o trupă de actori ambulanți, aducând cu ei o căruță plină de decoruri, costume și promisiunea unui spectacol. În fruntea lor – Canio, un bărbat temperamental, cu o mască de veselie și un suflet bântuit de îndoieli este însoțit de soția sa Nedda, de Tonio, slujitorul batjocorit, și Beppe, tânărul comic al trupei.
În timp ce sătenii îi întâmpină cu bucurie, în culise se înfiripă conflictul. Tonio, îndrăgostit în taină de Nedda, își face curaj și îi mărturisește sentimentele, însă este respins cu dispreț. Umilit, jură să se răzbune.
Rămasă singură, Nedda visează despre dorința ei de eliberare dintr-o viață plină de teamă și constrângeri („Stridono lassù”). În taină, se întâlnește cu Silvio, un tânăr din sat, adevărata ei iubire. Împreună visează să fugă departe, dincolo de teatru, de gelozie, de aparențe („Decidi il mio destin”). În tot acest timp, cei doi sunt urmăriți de Tonio.
Răzbunarea nu întârzie. Tonio îl cheamă pe Canio, iar acesta îi surprinde pe Nedda și Silvio. Tânărul reușește să fugă, dar fără să fie recunoscut. Canio, răvășit, o întreabă cu disperare pe Nedda cine este celălalt. Ea refuză să-i spună. Sfâșiat între furie, trădare și obligația de a-și juca rolul în spectacolul promis, Canio rămâne singur. În tăcerea grea din culise, își pune costumul de clovn și izbucnește într-o arie care a devenit simbolul durerii care nu mai poate fi ascunsă sub mască: „Vesti la giubba” – „Îmbracă costumul, chiar dacă inima ți-e frântă…”

ACTUL II
Seara, în fața sătenilor adunați în curtea hanului, începe comedia. Canio joacă rolul soțului păcălit, Nedda e Colombina, iar Beppe este Arlecchino. Totul pare o glumă, o farsă jucată de nenumărate ori. Dar ceva e diferit. Publicul simte că tensiunea crește. Canio nu mai spune replici – trăiește. În piesa pe care toți o știu, cuvintele devin arme. Comedia se transformă într-un duș rece de adevăr. Canio încearcă să afle de la Nedda cine este amantul, însă Nedda refuză să-I spună. Orbit de furie și durere, Canio o ucide. Silvio, din public, încearcă s-o salveze – dar sfârșește și el sub cuțitul geloziei.

Rămas în mijlocul scenei, Canio rostește cu voce stinsă cuvintele care pun capăt nu doar spectacolului, ci și vieții a doi oameni: „La commedia è finita.”
Comedia s-a sfârșit. Cortina cade. Tăcerea rămâne.

https://www.facebook.com/events/898185802365224/

Celebrăm Ziua Internațională a Dansului prin organizarea unui Triptic de balet, aducând pe scenă armonia mișcării și emoția artei coregrafice.

BLUE MOON

Corpul de balet al Companiei Internaționale de Balet Messapica
Coregrafia: Gilda Cesario, Italia

Distribuție:

Delany Rosales Cabral – Mexic, Moe Takata – Japonia, Mamiko Kitagawa – Japonia, Haruka Tokuwame – Japonia, Hinata Nakayama – Japonia, Okada Miyu – Japonia, Sara Pizzi – Japonia, Bella Gilligan – Australia, Gianna Hervas – Filipine, Glória Szabó – Ungaria, Csenge Csípán – Ungaria, Amy Grech – Malta, Gioia Stehli – Elveția, Giannella Cassar- Malta, Ria Nakayama – Japonia, Okada Miyu – Japonia, Ria Nakayama – Japonia, Suzuka Miichi – Japonia

(Schimbare de tablou)

BODIES & EMOTIONS

Soliștii și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timișoara
Coregrafia: Ovidiu Matei Iancu, România

Soliști
Carla Dukai, Codruța Bălan, Andreea Mirea, Chisako Ota, Antonin Faraut, Gustavo Ferreira, Flavius Popa, Sergiu Mihalic

Ansamblu de balet
Larisa Clement, Cristina Mîrza, Ioana Nicolescu, Patrisia Mureșan, Honoka Nishimura, Sayuki Totsuka, Aoi Iwazaki, Airi Hamada, Yewon Kim, Anna Pasello, Iunia Ienculescu, Alicia Sassi, Cecilia Basetto, Kurumi Kojima, Masayoshi Sato, Yuki Shimaoka, Alex Pîntea, Adam Sanchez

(Pauză)

NOAPTEA VALPURGIEI

Corpul de balet „Interantional Ballet Company Messapica’” – Italia
Coregrafia: Valentin Bartes

Distribuție:
Gustavo Ferreira, Cecilia Bassetto (în locul balerinei Hana Okudaira), Yuki Shimaoka , Kenichi Murata – invitată (Teatrul de Balet Sibiu)

Evenimentul are o schimbare de tablou și o pauză și se încheie în jurul orei 21:00.

BLUE MOON

Această coregrafie, semnată de coregrafa italiană Gilda Cesario, este inspirată de magia Lunii Albastre – un fenomen lunar rar, simbol al misterului, renașterii și transformării.

Ansamblul de balet al Companiei Internaționale de Balet Messapica ne va încânta printr-o expresie artistică ce explorează echilibrul dintre lumină și întuneric, natura ciclică a timpului și profunzimea emoțiilor trezite de Lună în fiecare dintre noi.

BODIES AND EMOTIONS

Este un balet în limbaj neoclasic, fenomenul estetic urmând cronologic titlului Creațiunile lui Prometeu, singurul balet al lui Ludwig van Beethoven. Referitor la muzică suntem încredințați că partiturile aferente, extrase din muzica de film actuală, reprezintă magnetul pentru publicul tânăr și nu numai, explorând teme variate, precum dragostea, suferința, bucuria, frica sau orice altă emoție sau trăire. “Bodies & Emotions” este un spectacol de balet care explorează conexiunea profundă între corp și emoție prin intermediul mișcării și expresiei artistice.

NOAPTEA VALPURGIEI

„Noaptea Valpurgiei” face parte din opera Faust de Charles Gounod, având un libret scris de Jules Barbier și Michel Carré, inspirat de capodopera lui Goethe.

Această noapte specială, sărbătorită între 30 aprilie și 1 mai, își are originile în tradițiile păgâne ale popoarelor germanice. Inițial un festival al primăverii, a evoluat în timp, căpătând diverse semnificații în funcție de cultura fiecărei țări europene. Ritualurile includ dansuri, cântece și focuri sacre, dar au fost asociate și cu mituri despre vrăjitoare și spirite.

În opera lui Gounod, bătrânul doctor Faust, dezamăgit de viață și cunoaștere, încearcă să se sinucidă, dar este oprit de un cor religios. Invocând forțele întunericului, îl întâlnește pe Méphistophélès, care îi oferă tinerețe și plăceri în schimbul sufletului. Fermecat de imaginea frumoasei Margareta, Faust acceptă pactul.

În final, Mephisto îl duce pe Faust pe munți, în mijlocul unei orgii de vrăjitoare, încercând să-l distragă de la soarta tragică a Margaretei. Totuși, iubita lui, deși condamnată, își găsește mântuirea divină, în timp ce diavolul este alungat în infern.

https://www.facebook.com/events/1168294988030497/

Regia artistică: MARINA EMANDI TIRON
Scenografia: DUMITRU POPESCU
Coregrafia: HELLEN GANSER
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Peter (tata) RĂZVAN GROZĂVESCU
Gertrud (mama) DIANA CHIRILĂ
Hänsel LAURA MĂRGINEAN
Gretel DAIANA VINARS
Vrăjitoarea ANA MARIA STĂNOIA
Piticul GEORGIANA NECȘA
Zâna ILDIKO BABENCO

Muzica: înregistrare din anul 2003 cu Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara.

Conducerea muzicală: LADISLAU ROOTH.

Ansamblul de balet al Operei Naţionale Române Timişoara.

Regia tehnică: HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală: RAREȘ PĂLTINEANU
Sufleur: EUGENIA GYURIS

Spectacol interpretat în limba română.
Spectacolul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:30
Vârsta recomandată: 3+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Când în iarna anului 1889, Adelheid Wette i-a cerut fratelui său, Engelbert Humperdink, să scrie un cântec pe versurile „Brüderchen, komm tanz mit mir” („Frățioare, vino să dansezi cu mine”), un text pe care îl adaptase liber, din basmul „Hänsel și Gretel”, pentru spectacolul de sărbători al familiei, reușita micii partituri i-a îndemnat pe ambii să transforme povestea și să extindă muzica. La început, într-o piesă de teatru cu cântece pentru copii, apoi într-o adevărată operă de basm, pentru mari și mici.

Adelheid a împletit cu pricepere textele poeziilor simple pentru copii, cu acelea populare, adoptate literal, precum și cu citate din basmele fraților Grimm. Iar Engelbert a preluat mai întâi, dintr-o colecție pentru copii, două cântece populare și a inventat și a adăugat apoi melodii „în ton popular”, la fel de simple și de frumoase, a îmbrăcat libretul, imaginat de sora lui, într-o muzică deliberat copilăroasă, pe care l-a încorporat însă într-o compoziție orchestrală dramatică, în care a utilizat întregul instrumentar al romantismului târziu. Îmbrăcată acum în veșminte simfonice, rima de grădiniță va servi ca sursă de motive pentru scene întregi. O realizare nemaiîntâlnită până acum, un spectacol inconfundabil, catalogat de inspiratul Oskar Bie, drept „căsuța crocantă a polifoniei germane”. Partitura a fost cântată în premieră la 23 decembrie 1892, la Teatrul din Weimar, sub bagheta lui Richard Strauss.

Inspirat din naivitatea și imagistica basmului fraților Jakob și Wilhelm Grimm, textul libretului semnat de Adelheid conține motive individuale preluate și din alte povești ale acestora, aventura celor doi copii virtuoși și descurcăreți, care se salvează singuri din circumstanțe nefaste, fiind populată de îngeri și santinele, de Omul de nisip și Zâna Rouă, care veghează protector și prietenos asupra lor.

În așteptarea părinților, singuri și flămânzi în căsuța lor din pădure, Hänsel și Gretel se joacă și dansează, cu gândul la ulciorul cu lapte, surpriza pe care au descoperit-o și pe care o așteaptă, odată cu întoarcerea mamei. N-au lucrat și nu au împletit mături, iar din greșeală și ulciorul se sparge și singura hrană din casă se risipește. Sosită acasă, mama îi dojenește și plină de supărare, îi îndeamnă să culeagă căpșuni în pădurea întunecată. Copiii se pierd în ea, îi întâlnesc pe Omul de nisip și Zâna Rouă și dau peste o casă de turtă dulce, cu ferestre din vată de zahăr. Oare cine locuiește în căsuța apetisantă? Dar se vor descurca ei să găsească drumul de întoarcere?

Cea mai minunată experiență de teatru muzical vă așteaptă acum la OPERĂ, locul în care vă dăm întâlnire cu fantastica aventură a prietenilor noștri, Hänsel și Gretel, în călătoria lor prin pădurea fermecată!

https://www.facebook.com/events/1622908951753067/

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT
Regia artistică, decorurile şi costumele: MARIO DE CARLO
Coregrafia: LIANA IANCU
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Violetta Valéry NARCISA BRUMAR
Flora Bervoix GABRIELA TOADER
Annina LOREDANA BORLOVAN
Alfredo Germont EUSEBIU HUȚAN (invitat)
Giorgio Germont ȘERBAN VASILE
Gastone MARIUS ZAHARIA
Marchizul D’Obigny MARIUS GOȘA
Baronul Douphol OCTAVIAN VLAICU
Doctorul Grenvil GELU DOBREA
Giuseppe CIPRIAN ROMAN
Un servitor / Comisionarul MIHAI PRELIPCIAN

Soliştii baletului: CARLA DUKAI, CODRUȚA BĂLAN (debut), GUSTAVO FERREIRA (debut), ANTONIN FARAUT

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române din Timişoara.

Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală (în ordine alfabetică): ANGELA BALICI, IRINA BELEA, LEONARD BONEA, RAREŞ PĂLTINEANU
Sufleor: MIRCEA DAN PETCU

Spectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:00.
Vârsta recomandată: 10+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

SUBIECTUL

Actul I

Într-un salon somptuos din Paris, Violetta Valéry, o curtezană fermecătoare, organizează o petrecere. Printre invitați, Gaston îl prezintă pe prietenul său Alfredo Germont, care mărturisește că o iubește în tăcere de multă vreme. Sinceritatea lui o surprinde pe Violetta, neobișnuită cu asemenea declarații. După plecarea oaspeților, rămasă singură, începe să viseze la Alfredo. În cele din urmă, hotărăște să renunțe la viața frivolă pentru a trăi o iubire adevărată.

(Pauză)

Actul II

Tabloul 1

Violetta și Alfredo duc o viață liniștită într-un conac de lângă Paris. Fericirea lor este umbrită de descoperirea lui Alfredo că Violetta și-a sacrificat bijuteriile pentru a susține cheltuielile. Pleacă grăbit la Paris să obțină bani, iar în absența sa, tatăl lui Alfredo, Giorgio Germont, o vizitează pe Violetta. Acesta îi cere, cu insistență, să-l părăsească pe Alfredo, considerând relația lor o pată pe onoarea familiei. Frântă sufletește, Violetta acceptă și pleacă, lăsând o scrisoare de adio. Alfredo, găsind mesajul și invitația la balul Florei, pleacă furios spre Paris.

Tabloul 2

La balul Florei Bervoix, Alfredo o reîntâlnește pe Violetta, care sosește însoțită de baronul Douphol. Între cei doi bărbați izbucnește o dispută, iar Alfredo o umilește public pe Violetta. Baronul îl provoacă la duel.

(Pauză)

Actul III

Părăsită de prieteni și măcinată de boală, Violetta se află pe patul de moarte. Singurii care îi rămân alături sunt Annina și doctorul Grenvil. Într-un moment neașteptat, Alfredo revine, aflat acum în posesia adevărului despre sacrificiul Violettei. Cei doi visează la o viață împreună, însă boala nemiloasă o răpune pe Violetta, care se stinge în brațele bărbatului pe care l-a iubit cu toată ființa.

https://www.facebook.com/events/545853261292706/