SPECTACOL EXTRAORDINAR

Dirijor: SZABOLCS HERMANN
Regia artistică: SILVIU PURCĂRETE
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Asistent regie: CRISTIAN RUDIC, CLAUDIA MACHEDON
Asistent scenografie: IRINA CHIRILĂ
Light designer: DRAGOȘ BUHAGIAR, NOSZ BOTOND
Video designer: ANDREI COZLAC

Distribuţia:

Don José BOGDAN ZAHARIEA
Escamillo MARIUS GOȘA
Dancairo DARIUS GRUIȚĂ
Remendado REMUS ALĂZĂROAE
Zuniga GELU DOBREA
Morales MIHAIL DOGOTARI
Carmen RAMONA ZAHARIA (invitată)
Micaela CRINA VEZENTAN
Frasquita MILIȚA PANTIN (debut)
Mercedes GABRIELA TOADER
Manuelita OLGA SFETCU
Lillas Pastia ALEXANDRU PÎNTEA

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Corul de copii al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara
Dirijor cor: MARIA GYURIS

Regia tehnică: HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREȘ PĂLTINEANU, LEONARD BONEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS, MIRCEA DAN PETCU

Spectacol cântat în limba franceză şi titrat în limbile română și engleză
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:20
Vârsta recomandată: 10+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

SUBIECTUL

ACTUL I

Într-o piață aglomerată din Sevilla, în timp ce soldații urmăresc trecătorii, sosirea femeilor de la fabrica de țigări schimbă totul: odată cu ele ajunge Carmen, o țigancă frumoasă și imprevizibilă, care atrage privirile tuturor. Odată cu Habanera (L’amour est un oiseau rebelle), Carmen își afirmă libertatea dragostei, vrăjind și provocând inimile celor din jur. Don José, un soldat retras și disciplinat, pare singurul neatins de farmecele ei, dar floarea aruncată de Carmen îl tulbură adânc. Dintr-o dată izbucnește o ceartă care scapă de sub control între Carmen și o muncitoare: cu un gest violent, Carmen o rănește și este imediat arestată. Don José primește sarcina de a o păzi, însă ea îl vrăjește prin aria Seguidilla, promițându-i iubire și libertate. Fermecat și prins între datorie și dorință, José cedează și o lasă să scape. Din acest moment, destinul lui ia o întorsătură irevocabilă.

ACTUL II

La hanul lui Lillas Pastia, petrecerea e în plină desfășurare. În prim plan o avem pe Carmen alături de prietenele cu care dansează și cântă (Les tringles des sistres tintaient). Sosirea toreadorului Escamillo aprinde atmosfera: în aria sa Votre toast, je peux vous le render, acesta își prezintă gloria și puterea, iar mulțimea îl aclamă. Totuși, Carmen îl respinge, hotărâtă să-l aștepte pe Don José. Când José reapare după ispășirea pedepsei, Carmen îl provoacă, testându-i devotamentul și pasiunea. Acesta scoate floarea păstrată cu grijă, iar gestul devine o mărturisire arzătoare a iubirii sale (La fleur que tu m’avais jetée). Sunetul goarnei militare îl cheamă înapoi la cazarmă, însă Carmen îi cere să rămână. Într-o explozie de gelozie și pasiune, José se revoltă împotriva superiorului său, Zuniga, și fuge alături de Carmen și contrabandiști.

ACTUL III

În munți, printre contrabandiști, Carmen și José trăiesc o iubire tot mai tensionată. Carmen se plictisește de gelozia lui José, care devine tot mai posesiv. În timp ce prietenele ei citesc cărțile de tarot, Carmen își află destinul necruțător: moartea, prevestită în En vain pour éviter. Sosește Escamillo, atras de Carmen, iar rivalitatea dintre el și José explodează într-o luptă. Conflictul este oprit în ultimul moment. În scenă apare și Micaëla, aducând vestea că mama lui José este pe moarte. Aflat într-o nouă încercare între dragoste și datorie, José pleacă alături de ea, dar jură că se va întoarce la Carmen.

ACTUL IV

Sevilla e în sărbătoare: mulțimea îl întâmpină pe Escamillo, pregătit de coridă, iar Carmen pășește triumfătoare alături de el. Prietenele ei o avertizează de primejdie, dar ea rămâne neînfricată. În afara arenei, José stă cu inima zdrobită, orb de gelozie. Îi cere să se întoarcă la el, dar Carmen îl refuză prin aruncarea inelului primit de la el, astfel legătura lor se frânge pentru totdeauna. În timp ce publicul aclamează victoria lui Escamillo, în întunericul arenei, Carmen își dă ultima suflare sub mâna lui José, încheind tragic povestea unei pasiuni mistuitoare.

https://www.facebook.com/events/1777595759525595/

Spectacolul va fi precedat de o discuție cu publicul, de la ora 17, în foaierul Operei. La întâlnire participă mezzosoprana invitată Ramona Zaharia.

SPECTACOL EXTRAORDINAR

Dirijor: SZABOLCS HERMANN
Regia artistică: SILVIU PURCĂRETE
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Asistent regie: CRISTIAN RUDIC, CLAUDIA MACHEDON
Asistent scenografie: IRINA CHIRILĂ
Light designer: DRAGOȘ BUHAGIAR, NOSZ BOTOND
Video designer: ANDREI COZLAC

Distribuţia:

Don José BOGDAN ZAHARIEA
Escamillo ȘERBAN VASILE
Dancairo DARIUS GRUIȚĂ (debut)
Remendado CRISTIAN BĂLĂȘESCU
Zuniga GELU DOBREA
Morales MIHAIL DOGOTARI (debut)
Carmen RAMONA ZAHARIA (invitată)
Micaela NARCISA BRUMAR
Frasquita CRISTINA VLAICU
Mercedes GABRIELA TOADER
Manuelita OLGA SFETCU (debut)
Lillas Pastia ALEXANDRU PÎNTEA

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Corul de copii al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara
Dirijor cor: MARIA GYURIS

Regia tehnică: HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREȘ PĂLTINEANU, LEONARD BONEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS, MIRCEA DAN PETCU

Spectacol cântat în limba franceză şi titrat în limbile română și engleză
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:20
Vârsta recomandată: 10+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

SUBIECTUL

ACTUL I

Într-o piață aglomerată din Sevilla, în timp ce soldații urmăresc trecătorii, sosirea femeilor de la fabrica de țigări schimbă totul: odată cu ele ajunge Carmen, o țigancă frumoasă și imprevizibilă, care atrage privirile tuturor. Odată cu Habanera (L’amour est un oiseau rebelle), Carmen își afirmă libertatea dragostei, vrăjind și provocând inimile celor din jur. Don José, un soldat retras și disciplinat, pare singurul neatins de farmecele ei, dar floarea aruncată de Carmen îl tulbură adânc. Dintr-o dată izbucnește o ceartă care scapă de sub control între Carmen și o muncitoare: cu un gest violent, Carmen o rănește și este imediat arestată. Don José primește sarcina de a o păzi, însă ea îl vrăjește prin aria Seguidilla, promițându-i iubire și libertate. Fermecat și prins între datorie și dorință, José cedează și o lasă să scape. Din acest moment, destinul lui ia o întorsătură irevocabilă.

ACTUL II

La hanul lui Lillas Pastia, petrecerea e în plină desfășurare. În prim plan o avem pe Carmen alături de prietenele cu care dansează și cântă (Les tringles des sistres tintaient). Sosirea toreadorului Escamillo aprinde atmosfera: în aria sa Votre toast, je peux vous le render, acesta își prezintă gloria și puterea, iar mulțimea îl aclamă. Totuși, Carmen îl respinge, hotărâtă să-l aștepte pe Don José. Când José reapare după ispășirea pedepsei, Carmen îl provoacă, testându-i devotamentul și pasiunea. Acesta scoate floarea păstrată cu grijă, iar gestul devine o mărturisire arzătoare a iubirii sale (La fleur que tu m’avais jetée). Sunetul goarnei militare îl cheamă înapoi la cazarmă, însă Carmen îi cere să rămână. Într-o explozie de gelozie și pasiune, José se revoltă împotriva superiorului său, Zuniga, și fuge alături de Carmen și contrabandiști.

ACTUL III

În munți, printre contrabandiști, Carmen și José trăiesc o iubire tot mai tensionată. Carmen se plictisește de gelozia lui José, care devine tot mai posesiv. În timp ce prietenele ei citesc cărțile de tarot, Carmen își află destinul necruțător: moartea, prevestită în En vain pour éviter. Sosește Escamillo, atras de Carmen, iar rivalitatea dintre el și José explodează într-o luptă. Conflictul este oprit în ultimul moment. În scenă apare și Micaëla, aducând vestea că mama lui José este pe moarte. Aflat într-o nouă încercare între dragoste și datorie, José pleacă alături de ea, dar jură că se va întoarce la Carmen.

ACTUL IV

Sevilla e în sărbătoare: mulțimea îl întâmpină pe Escamillo, pregătit de coridă, iar Carmen pășește triumfătoare alături de el. Prietenele ei o avertizează de primejdie, dar ea rămâne neînfricată. În afara arenei, José stă cu inima zdrobită, orb de gelozie. Îi cere să se întoarcă la el, dar Carmen îl refuză prin aruncarea inelului primit de la el, astfel legătura lor se frânge pentru totdeauna. În timp ce publicul aclamează victoria lui Escamillo, în întunericul arenei, Carmen își dă ultima suflare sub mâna lui José, încheind tragic povestea unei pasiuni mistuitoare.

https://www.facebook.com/events/1060511219485653/

Festivalul de Operă și Operetă, în aer liber, de la Teatrul de vară din Parcul Rozelor
ediția a XX – a

Conducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN
Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Concert maestru: CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: CARMEN COJOCARU
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Tevye CRISTIAN RUDIC
Golde GABRIELLA VARVARI
Tzeitel GABRIELA TOADER
Hodel LIGIA POPESCU
Hava CRINA VEZENTAN
Shprintze MILIȚA PANTIN
Bielke LOREDANA BORLOVAN
Yente SUZANA VRÂNCEANU (invitată)
Motel EMANUELE NORI
Perchik ALEXANDRU TICULA
Lazăr Wolf DAN PATACĂ (invitat)
Mordcha LEONARD IVAN
Rabbi ADRIAN BOBA
Mendel COSMIN BORLOVAN
Avram MIRCEA DAN PETCU
Nahum CRISTIAN VRÂNCEANU
Bunica Tzeitel DIANA ZAHARIA
Fruma Sara ALINA DUMITRANA PÎNDICI
Polițistul BOGDAN ILISIE
Sasha IULIAN IOAN IOSIP
Fyedka CIPRIAN ROMAN
Yussel MIHAI PRELIPCIAN
Shandel LAURA MĂRGINEAN
Mama lui Motel OLGA SFETCU
Scripcarul OVIDIU RUSU

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Produsă pe scena din New York de Harold Prince.
Producție originală New York – producător și coregraf JEROME ROBBINS
Prezentat cu aranjamentul muzical asigurat de Music Theatre International (Europe) Limited. www.mtishows.eu

Înregistrarea video și/sau audio este strict interzisă.

Regia tehnică: LUCIAN BORU, HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală (în ordine alfabetică): ANGELA BALICI, IRINA BELEA, LEONARD BONEA, RAREȘ PĂLTINEANU
Sufleor: EUGENIA GYURIS

Spectacol interpretat în limba română.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 23:30.
Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Intrarea liberă!

Eveniment finanțat de Ministerul Culturii, Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și Consiliul Județean Timiș.

SUBIECTUL

O lecție de viață!

Scripcarul pe acoperiș prezintă povestea unei comunități de evrei din care face parte și Tevye, lăptarul, personajul principal, un om simplu care locuiește în satul Anatevka din Rusia împreună cu soția sa Golde și cele cinci fiice.

În timp ce Tevye se confruntă cu problemele vieții cotidiene și cu dificultăți financiare în ciuda faptului că trudește din greu, Golde este preocupată ca pețitoarea satului, Yente, să găsească o „partidă bună” pentru una dintre cele trei fiice mai mari. („bogat pentru a fi pe placul mamei și citit pentru a fi pe placul tatălui”).

Viața lor de familie își urmează cursul firesc în spiritul respectului pentru tradiția culturală și religioasă a comunității de evrei din care fac parte și care trăiesc alături de ruși în satul lor. Dar tradiția din sânul micuței comunități este amenințată de vâltoarea schimbărilor de mentalitate.

Fetele lui Tevye se îndrăgostesc și doresc să-și aleagă soțul, să se mărite din dragoste, ceea ce contravine tradiției evreiești. Fiica cea mare Tzeitel refuză să se căsătorească cu un om bogat dar cam bătrân, fiind îndrăgostită de un tânăr sărac, Hodel își urmează iubitul ales (un idealist revoluționar) în îndepărtata Siberie iar Hava nu vrea să-și ia un soț evreu, pentru că nu îi place nici unul, îndrăgostindu-se de Fyedka care este de altă religie.

Această îndepărtare de tradiție va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra membrilor comunității evreiești din sat – Pogromul – care a fost o realitate a Rusiei țariste, prin care evreii erau nevoiţi să-și părăsească locurile natale și să pornească într-o pribegie al cărei sfârșit era greu de prevăzut. O clipă în care istoria din nou răbufnește asupra „poporului ales” forțându-l spre un nou exod „… Da, știu, suntem poporul ales! Dar mi-aș dori Doamne?…”, spune Tevye într-unul din multele momente în care stă de vorbă cu Dumnezeu, „că din când în când să-i mai alegi și pe alții”.

De fapt, divinitatea este o prezență constantă în viața de zi cu zi a evreilor din Anatevka, prezență pe care o descoperim pe parcursul desfășurării acțiunii în dialoguri deosebit de savuroase în care cu subtilitate se împletește amărăciunea, înţelepciunea și umorul evreiesc. Umor pe care îl folosesc ca o supapă de salvare în fața momentelor de cumpănă.

Menit să distrugă cultura evreiască, Pogromul a avut un efect diametral opus generând o reîntoarcere la realele valori tradiționale.

https://www.facebook.com/events/927332929518557/

Festivalul de Operă și Operetă, în aer liber, de la Teatrul de vară din Parcul Rozelor
ediția a XX – a

Conducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU(invitat)
Coregrafia: MARIUS PETIPA
Regia și adaptarea coregrafică: OVIDIU MATEI IANCU
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Asistent scenografie: IRINA CHIRILĂ
Concert maeștri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Asistent coregrafie: ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Nikia CECILIA BASSETTO
Solor GUSTAVO FERREIRA
Gamzatti CARLA DUKAI
Rajah DARIUS AGRIMA
Idol ADAM SANCHEZ (debut)
Fachir MASAYOSHI SATO
Brahman ALIN RADU
Prietenul lui Solor SERGIU ANGHEL
Slujnica MIRABELA ZONAI
Solo dʼJampe ANDREEA MIREA, CODRUȚA BĂLAN
Patru Baiadere mici ANDREEA MIREA, CODRUȚA BĂLAN, AOI IWAZAKI, HANA OKUDAIRA
Solo tobe SAYUKI TOTSUKA, ANTONIN FARAUT
Pas dʼaction YEWON KIM, EMIKA SASHIDE (debut), IUNIA IENCULESCU, CRISTINA MÎRZA
Trei umbre SAYUKI TOTSUKA, AOI IWAZAKI , CRISTINA MÎRZA

Orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara, Secția de coregrafie „Ștefan Gheorghe”

Regia tehnică: HELLEN GANSER

Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 22:00.

Vârsta recomandată: 5+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Intrarea liberă!

Eveniment finanțat de Ministerul Culturii, Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și Consiliul Județean Timiș.

Considerat părintele baletului clasic rus, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea.

Petipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux, iar prima sa soție, Maria, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala, creat de fratele său, Lucien, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov, deși, ani mai târziu, Petipa și-a revendicat întreaga autorie.

Deși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă, de fapt, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii, incluzând o succesiune de polci melodioase, adagio-uri, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa, în aceeași notă, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului.

https://www.facebook.com/events/696550136346946/

Festivalul de Operă și Operetă, în aer liber, de la Teatrul de vară din Parcul Rozelor
ediția a XX – a

Conducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN
Regia artistică, decorurile şi costumele: MARIO DE CARLO
Maestru de cor: LAURA MARE
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Mişcare scenică: CARMEN COJOCARU

Mimi LĂCRIMIOARA CRISTESCU
Musetta MILIȚA PANTIN
Rodolfo COSMIN IFRIM
Marcello GEORGE PROCA
Schaunard MIHAIL DOGOTARI
Colline GELU DOBREA
Benoit / Alcindoro MIHAI PRELIPCIAN
Parpignol ADRIAN BOBA
Sergentul MUGUREL CHIRILĂ
Vameşul IULIAN IOAN IOSIP

Corul, orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române din Timişoara

Spectacol cântat în limba italiană şi titrat în limba română.
Spectacolul are trei pauze și se încheie în jurul orei 23:30.
Vârsta recomandată: 10+

Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală (în ordine alfabetică): ANGELA BALICI, IRINA BELEA, MAKSYM BORINOV
Sufleor: MIRCEA DAN PETCU

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Intrarea liberă!

Eveniment finanțat de Ministerul Culturii, Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și Consiliul Județean Timiș.

Pentru cei care caută să pătrundă pentru prima oară pe tărâmul operei, Boema este spectacolul ideal: o poveste despre Parisul anilor 1830, despre tineri artiști boemi și prietenia lor de o viață, care găsesc bucuria în mijlocul sărăciei și a neîndestulării.

Una dintre cele mai populare opere ale lui Giacomo Puccini, Boema, cucerește prin tezaurul melodic și arta ansamblurilor ei, prin naturalețea cu care asimilează tabloul social parizian cu personajele lui de roman și abilitatea prin care ascunde sub delicatețea veșmintelor sale sonore asprimea imaginii timpului.

Ca operă de conversație care atinge realismul, Boema copleșește prin inconfundabila poezie a suferinței, dar și a farmecului lucrurilor mărunte, prin mozaicul melodiilor de scurtă respirație, ideale pentru scenă și efectele ei, dar și prin înșiruirea de tablouri și stări sufletești, care încântă fără să împovăreze.

Însă nu în ultimul rând, este o poveste despre o iubire înduioșătoare, fără de care astăzi nu am fi avut parte de Mimi și de Rodolfo, de ariile Che gelida manina, Si, mi chiamano Mimi sau de duetul lor de dragoste, O soave fanciulla, câteva dintre cele mai cunoscute și apreciate pagini din întreaga istorie a operei.

Povestea Boemei este una simplă şi nu presupune altceva decât o privire aruncată în viaţa tinerilor boemi francezi, o cunoaștere a modului în care aceştia tratează viaţa şi iubirea. Marcello, Rodolfo, Colline şi Schaunard – un pictor, un poet, un filosof şi un muzician – locuiesc împreună într-o mansardă a artiştilor. Așa începe povestea Boemei, spectacolul de suflet al celor care adoră opera, dar și al celor care caută inițierea într-una dintre cele mai fascinante și spectaculoase dintre lumile artistice…

––

Actul I

Într-o mansardă din Paris, patru prieteni – poetul Rodolfo, pictorul Marcello, muzicianul Schaunard și filozoful Colline – duc o viață boemă, plină de sărăcie, dar animată de prietenie și vise. În timp ce prietenii pleacă la o cafenea pentru a sărbători, Rodolfo rămâne în urmă să termine un articol. Întâlnirea neașteptată cu vecina sa, Mimì, venită să ceară ajutor pentru o lumânare stinsă, aprinde flacăra unei povești intense de dragoste. Cei doi își mărturisesc sentimentele prin arii și duete emoționante (aria „Che gelida manina” / duetul „O soave fanciulla”) și decid să-și înceapă povestea de dragoste.

(Pauză)

Actul II

Într-un târg aglomerat și plină de viață din Cartierul Latin, Rodolfo și Mimì, înconjurați de prieteni, se bucură de magia Crăciunului. În mijlocul veseliei, Marcello o reîntâlnește pe Musetta, fosta sa iubită, care intră triumfătoare în scenă alături de un partener bogat, dar pe care îl ignoră în încercarea de a-l recuceri pe Marcello. După ce atrage atenția tuturor (aria „Quando me’n vo”) și îl provoacă pe Marcello prin flirturi și certuri pasionale, Musetta își atinge scopul, iar grupul de prieteni se bucură împreună de sărbătoare.

(Pauză)

Actul III

Într-o dimineață rece de iarnă, la marginea orașului, Mimì îl caută pe Marcello pentru a-i cere sfatul. Relația cu Rodolfo devine tot mai tensionată din cauza geloziei și a bolii grave de care suferă. Rodolfo, la rândul său, mărturisește că și-ar dori să o părăsească pe Mimì pentru binele ei, dar iubirea lor este prea puternică. Deși hotărăsc să se despartă, cei doi decid să mai rămână împreună până la venirea primăverii.

(Pauză)

Actul IV

Înapoi la mansardă, Rodolfo și Marcello încearcă să-și mascheze tristețea glumind alături de Schaunard și Colline. Veselia lor este întreruptă de sosirea Musettei, care o aduce pe Mimì, slăbită și bolnavă. Prietenii fac tot posibilul să-i aline suferința, dar lipsa resurselor le limitează eforturile. În ultimele clipe, Mimì și Rodolfo își amintesc cu drag de momentele fericite petrecute împreună. Epuizată, Mimì se stinge în liniște, lăsându-i pe toți copleșiți de durere.

https://www.facebook.com/events/23888253897502089/

Festivalul de Operă și Operetă, în aer liber, de la Teatrul de vară din Parcul Rozelor
ediția a XX – a

Conducerea muzicală: GUIDO MANCUSI (invitat)
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Moderator: CRISTIAN RUDIC

Cu participarea soliștilor: RENATA VARI – soprană (invitată), MILIȚA PANTIN – soprană, MARIUS VLAD BUDOIU – tenor (invitat)

Orchestra Operei Naționale Române din Timișoara

Pagini celebre din creația compozitorului Johann Strauss
Concertul are o pauză și se încheie în jurul orei 22:30

Vârsta recomandată: 5+

Regia tehnică: HELLEN GANSER

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Intrarea liberă!

Eveniment finanțat de Ministerul Culturii, Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și Consiliul Județean Timiș, susținut de Clubul Rotary Timișoara.

PARTEA I

Johann Strauss Indigo Marsch, op. 34 Moment orchestral

Johann Strauss Bucurați-vă de viață – Vals op. 340 Moment orchestral

Johann Strauss Bun găsit locaș de vise – aria Gabrielei din Sânge vienez – Renata Vari

Johann Strauss Femeia-i floare de vis – aria Ducelui din O noapte la Veneția – Marius Vlad Budoiu

Johann Strauss Fata Morgana – Polka Mazur op. 330 Moment orchestral

Guido Mancusi Nopți în București – Vals nr. 2 Moment orchestral

Johann Strauss Eu din fire… – aria lui Zsupán din Voievodul țiganilor – Cristian Rudic

Johann Strauss Polka op. 351 din Indigo și cei 40 de hoți Moment orchestral

Die Bajadere

PAUZĂ

PARTEA II

Johann Strauss Uvertura din opereta Waldmeister Moment orchestral

Johann Strauss Voci de primăvară din Sânge vienez – Milița Pantin

Johann Strauss Prin lumea întreagă am rătăcit – aria lui Barinkay din Voievodul țiganilor – Marius Vlad Budoiu

Johann Strauss Duetul ceasului din Liliacul – Renata Vari, Marius Vlad Budoiu

Guido Mancusi Ganz Neue Pizzicato Polka Moment orchestral

Johann Strauss Pe fugă – Polka schnell op. 383 Moment orchestral

Johann Strauss O, fericire! – duet: Saffi – Barinkay din Voievodul țiganilor – Renata Vari, Marius Vlad Budoiu

Johann Strauss Dunărea albastră Moment orchestral

În acest an celebrăm 200 de ani de la nașterea compozitorului Johann Strauss fiul, cunoscut și ca „Regele Valsului”.

Născut la data de 25 octombrie 1825, Strauss a revoluționat muzica de dans vieneză și a devenit unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului al XIX-lea. Vă invităm să aniversăm acest moment unic la opera timișoreană printr-o gală de excepție.

https://www.facebook.com/events/502121722927634/

Conducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN
Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Concert maestru: CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: CARMEN COJOCARU
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Tevye CRISTIAN RUDIC
Golde GABRIELLA VARVARI
Tzeitel GABRIELA TOADER
Hodel LIGIA POPESCU
Hava CRINA VEZENTAN
Shprintze MILIȚA PANTIN
Bielke LOREDANA BORLOVAN
Yente SUZANA VRÂNCEANU (invitată)
Motel EMANUELE NORI
Perchik ALEXANDRU TICULA
Lazăr Wolf DAN PATACĂ (invitat)
Mordcha LEONARD IVAN
Rabbi ADRIAN BOBA
Mendel COSMIN BORLOVAN
Avram MIRCEA DAN PETCU
Nahum CRISTIAN VRÂNCEANU
Bunica Tzeitel DIANA ZAHARIA
Fruma Sara ALINA DUMITRANA PÎNDICI
Polițistul BOGDAN ILISIE
Sasha IULIAN IOAN IOSIP
Fyedka CIPRIAN ROMAN
Yussel MIHAI PRELIPCIAN
Shandel LAURA MĂRGINEAN
Mama lui Motel OLGA SFETCU
Scripcarul OVIDIU RUSU

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Produsă pe scena din New York de Harold Prince.

Producție originală New York – producător și coregraf JEROME ROBBINS

Prezentat cu aranjamentul muzical asigurat de Music Theatre International (Europe) Limited. www.mtishows.eu

Înregistrarea video și/sau audio este strict interzisă.

Regia tehnică: LUCIAN BORU, HELLEN GANSER

Pregătirea muzicală (în ordine alfabetică): ANGELA BALICI, IRINA BELEA, LEONARD BONEA, RAREȘ PĂLTINEANU

Sufleor: EUGENIA GYURIS

Spectacol interpretat în limba română.

Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:30.

Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

SUBIECTUL

O lecție de viață!

Scripcarul pe acoperiș prezintă povestea unei comunități de evrei din care face parte și Tevye, lăptarul, personajul principal, un om simplu care locuiește în satul Anatevka din Rusia împreună cu soția sa Golde și cele cinci fiice.

În timp ce Tevye se confruntă cu problemele vieții cotidiene și cu dificultăți financiare în ciuda faptului că trudește din greu, Golde este preocupată ca pețitoarea satului, Yente, să găsească o „partidă bună” pentru una dintre cele trei fiice mai mari. („bogat pentru a fi pe placul mamei și citit pentru a fi pe placul tatălui”).

Viața lor de familie își urmează cursul firesc în spiritul respectului pentru tradiția culturală și religioasă a comunității de evrei din care fac parte și care trăiesc alături de ruși în satul lor. Dar tradiția din sânul micuței comunități este amenințată de vâltoarea schimbărilor de mentalitate.

Fetele lui Tevye se îndrăgostesc și doresc să-și aleagă soțul, să se mărite din dragoste, ceea ce contravine tradiției evreiești. Fiica cea mare Tzeitel refuză să se căsătorească cu un om bogat dar cam bătrân, fiind îndrăgostită de un tânăr sărac, Hodel își urmează iubitul ales (un idealist revoluționar) în îndepărtata Siberie iar Hava nu vrea să-și ia un soț evreu, pentru că nu îi place nici unul, îndrăgostindu-se de Fyedka care este de altă religie.

Această îndepărtare de tradiție va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra membrilor comunității evreiești din sat – Pogromul – care a fost o realitate a Rusiei țariste, prin care evreii erau nevoiţi să-și părăsească locurile natale și să pornească într-o pribegie al cărei sfârșit era greu de prevăzut. O clipă în care istoria din nou răbufnește asupra „poporului ales” forțându-l spre un nou exod „… Da, știu, suntem poporul ales! Dar mi-aș dori Doamne?…”, spune Tevye într-unul din multele momente în care stă de vorbă cu Dumnezeu, „că din când în când să-i mai alegi și pe alții”.

De fapt, divinitatea este o prezență constantă în viața de zi cu zi a evreilor din Anatevka, prezență pe care o descoperim pe parcursul desfășurării acțiunii în dialoguri deosebit de savuroase în care cu subtilitate se împletește amărăciunea, înţelepciunea și umorul evreiesc. Umor pe care îl folosesc ca o supapă de salvare în fața momentelor de cumpănă.

Menit să distrugă cultura evreiască, Pogromul a avut un efect diametral opus generând o reîntoarcere la realele valori tradiționale.

https://www.facebook.com/events/1751594265426631/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

SPECTACOL EXTRAORDINAR

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT
Regia artistică: OGNIAN DRAGANOFF
Decoruri: BORIS STOYNOV
Costume: TZVETANKA PETKOVA STOYNOVA
Coregrafia: KONSTANTIN KOSTIUKOV
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

DISTRIBUȚIA
Regele MARIUS GOȘA
Amneris GABRIELA TOADER
Aida LĂCRIMIOARA CRISTESCU
Radames ADORJÁN PATAKI (invitat)
Ramfis GELU DOBREA
Amonasro GEORGE PROCA
Mesagerul MARIUS ZAHARIA
Marea preoteasă DIANA CHIRILĂ

Soliştii baletului: CARLA DUKAI, CHISAKO OTA, MANUELA ARDELEAN (în locul balerinei CRISTINA MÎRZA), CODRUȚA BĂLAN, ANDREEA MIREA, GUSTAVO FERREIRA

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Regia tehnică: HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, IRINA BELEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS

________
Spectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:20.
Vârsta recomandată: 10+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
_________

Actul I

Etiopienii au atacat din nou Egiptul. Marele Preot Ramfis va anunța numele celui desemnat de zei să conducă ostile egiptene spre victorie. Tânărul comandant Radames ar dori să fie el cel ales căci dacă va învinge, va putea cere faraonului drept răsplată, mâna sclavei Aida pe care o iubește. Dar fiica faraonului Amneris, îl iubește și ea pe Radames. Atenția pe care acesta o dă Aidei îi trezește gelozia.

Zeița Isis și-a spus cuvântul. Faraonul anunță numele conducătorului oștilor egiptene — Radames. Tânărul se supune ceremoniei consacrării ce are loc în templu. Aida, fiica regelui etiopienilor, Amonasro este copleșită de durere; Radames, pe care îl iubește, va porni împotriva țării și poporului ei. Sclava se prăbușește în genunchi implorând iertare zeiței Numi. În templul lui Ptah, într-o ceremonie sacră, preotesele trec prin foc, sabia ce va lovi fără cruțare pe dușmani.

Actul II

Etiopienii au fost învinși. Amneris se pregătește pentru a-l întâmpina pe eroul Radames căruia îi va așeza cu mâna ei, coroana de lauri pe frunte. Înainte însă, ea dorește să descopere taina Aidei. Urmărindu-și scopul Amneris anunță sclavei, mincinoasa veste a morții lui Radames. Copleșită, Aida nu-și mai poate ascunde dragostea. La rândul său, fiica faraonului își mărturisește și ea sentimentele. Stăpâna și sclava sunt rivale.

În sunetele marșului triumfal Radames este condus în fața faraonului alături de care Amneris tronează mândră. Tânărul comandant primește cununa de lauri a învingătorului.

Ca oricărui învingător i se va împlini orice dorință. Printre prizonieri, neștiut de nimeni, se află chiar Amonasro, regele Etiopiei și tatăl Aidei. Acesta cere îndurare pentru învinși. Aida îngenunchează și ea în fața faraonului. Impresionat, Radames cere eliberarea prizonierilor. Obligat să-și respecte cuvântul dat, faraonul acceptă reținându-i însă pe Aida și pe Amonasro ca ostatici. Apoi, el îi oferă lui Radames mâna fiicei sale și, totodată, succesiunea la tronul Egiptului.

(pauză)

Actul III

Însoțită de preotul Ramfis, Amneris își petrece noaptea în templul zeiței Isis, de pe malul Nilului, cerând ocrotirea zeilor înaintea căsătoriei. În apropierea templului se află locul ascuns în care Aida îl așteaptă pe Radames. Nefericita sclavă este gata să se arunce în apele fluviului sfânt dacă iubitul ei o va părăsi pentru a se căsători cu fiica faraonului. Aida dă glas durerii sale ca și dorului de patria pe care nu mai speră să o revadă vreodată (aria Nilului). Descoperind dragostea fiicei sale pentru conducătorul oștilor egiptene, Amonasro încearcă să o convingă pe Aida să afle de la Radames secretele planului de luptă contra etiopienilor, mai cu seamă drumul pe care egiptenii vor porni din nou la atac. Cuprinsă de spaimă Aida refuză, dar hotărârea ei se clatină atunci când Amonasro îi amintește datoria sfântă față de țara și poporul ei ca și condiția ei de prințesă. Radames sosește. Nimeni și nimic nu-l va putea despărți de aceea pe care o iubește și de care este iubit. Fără teama de a fi trădat el îi dezvăluie Aidei drumul pe care egiptenii vor porni la luptă. Amonasro iese din ascunzătoare. Radames descoperă îngrozit în fața sa pe însăși regele etiopienilor. Surprinși de Amneris și de Ramfis, Aida și Amonasro reușesc să fugă, dar Radames se predă gărzilor.

Actul IV

Radames va fi judecat și condamnat fără cruțare. Amneris reușește să-i vorbească prizonierului, promițându-i grațierea cu condiția să renunțe la Aida. Acuzând-o de moartea sclavei, Radames refuză. Dar Amneris nu se știe vinovată de moartea Aidei, iar Radames începe să spere că iubita sa este încă în viață.

La judecată, el nu încearcă să se apere. Sentința este nemiloasă și definitivă – trădătorul va fi îngropat de viu.

În subteranele templului lui Ptah, Radames o descoperă pe Aida care a venit să moară alături de el. Aplecată deasupra mormântului, printre lacrimi, Amneris rostește trista rugăciune a morților.

(Subiectul preluat din lucrarea Patru secole de teatru muzical de Ana BUGA și Cristina Maria SÂRBU)

https://www.facebook.com/events/551383784648695/

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL TIMIȘOARA MUZICALĂ EDIȚIA a XLIX – a

Sala Barocă a Muzeului Național de Artă Timișoara

Cu participarea soliștilor:

CRINA VEZENTAN, soprană
MILIȚA PANTIN, soprană
ANTONELA BARNAT, mezzosoprană
COSMIN IFRIM, tenor

La pian: ANGELA BALICI, MAKSYM BORINOV

Concertul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:30
Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

***Accesul la eveniment este gratuit. Invitațiile se pot ridica de la agenția de bilete.

Partener: Muzeul Național de Artă Timișoara

_______
Vă invităm să pășiți în atmosfera aparte a Sălii Baroce a Muzeului Național de Artă Timișoara, unde sunetul artei se împletește cu frumusețea arhitecturală, într-o seară dedicată excelenței vocale și muzicale.

Vă așteptăm să celebrăm împreună muzica, arta și emoția, în cadrul unei seri de lied care va cuprinde lucrări semnate de Richard Strauss, Serghei Rahmaninov și Richard Wagner.

https://www.facebook.com/events/3853661238207350/

Spectacolul va fi precedat de o discuție cu publicul, de la ora 18, la holul oglinzilor.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX – A

Conducerea muzicală: HERMANN SZABOLCS
Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Decoruri: EVA HORVÁTH
Costume: AMALIA JUDEA
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: GÁBOR BAKO
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN
Asistent regie artistică: VILMOS MELEG
Asistent coregrafie: CARMEN COJOCARU

DISTRIBUȚIA
Contesa Maritza RENATA VARI (invitată)
Contele Tassilo BOGDAN ZAHARIEA
Ioța (Prințul Populescu) GEORGE PROCA
Baronul Kálmán Zsupan MIHAIL DOGOTARI
Lisa GABRIELLA VARVARI
Ilka LOREDANA BORLOVAN
Bozena GABRIELA TOADER
Karl Ștefan Liebenberg MIHAI PRELIPCIAN
Cekko MUGUREL CHIRILĂ
Berko COSMIN BORLOVAN
Manja DIANA ZAHARIA

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREŞ PĂLTINEANU, LEONARD BONEA, IRINA BELEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS

_________
Spectacol interpretat în limba română.
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 22:30

Vârsta recomandată: 6+

***Spectacolul va fi precedat de o discuție cu publicul, de la ora 18, la holul oglinzilor.

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

________
Datoria unei operete este să fascineze, să genereze uimire și admirație și să aducă zâmbetul pe chipurile tuturor, iar Contesa Maritza și-o împlinește cu prisosință. Cântată în premieră la Theater an der Wien, la 28 Septembrie 1924, partitura însumează toate calitățile unei comedii romantice, însă în veselia și optimismul afișat dezvăluie emoții neașteptate, născute din umbrele istoriei din spatele ei. Când Emmerich Kálmán a scris Contesa Maritza, elitismul și eleganța Imperiului austro-ungar au fost spulberate de Primul Război Mondial, Europa ducând dorul farmecului și al veseliei unui trecut, în care viețile și speranțele erau încă intacte.

În strânsă legătură cu evenimentele vremii, cu eroi ale căror destine se regăsesc în toate colțurile imperiului, în lumea reală a anilor de după război, Contesa Maritza este un spectacol de neratat: un festin vizual, o muzică în care abundă melodii molipsitoare, o poveste predictibilă, demnă de o operetă și, nu în ultimul rând, un divertisment, care păstrează exuberanța și efervescența anilor ’20.

Tânăra și fermecătoarea Maritza este uluită și înspăimântată. Ca să se ferească de alaiul de pretendenți, a păcălit o lume întreagă, pretinzând că este logodită cu un oarecare Zsupán – un nume care i-a venit primul în minte, personaj fictiv din Voievodul țiganilor de Johann Strauss – care trăiește doar în fantezia ei. Însă în mod paradoxal, un Koloman Zsupán apare în carne și oase, iar Maritza este pusă în fața unei adevărate dileme: se ascunde în continuare sau renunță la mascaradă?

Kálmán a iubit operetele lui Johann Strauss și s-a inspirat din Văduva veselă a lui Franz Léhar, însă partiturile sale au o savoare aparte, fiind străbătute de melodii fantastice, inspirate din vitalitatea csárdás-ului și a lumii sonore de la granițele de imperiu. Ca fin cunoscător al tradițiilor lăutărești, pe care le-a asimilat și afișat apoi cu naturalețe, el a îmbinat cu o aparentă facilitate sentimentalismul Vienei cu ritmurile, culorile şi energiile Ungariei natale. Însă nu în ultimul rând, l-a admirat și l-a iubit pe Giacomo Puccini, arcuirile sale melodice fiind comparabile cu ale acestuia, în timp ce orchestra lui, extrem de rafinată și plină de culoare, dezvăluie un nivel de complexitate ce depășeste cu mult statutul simplu de acompaniament al vocii.

Într-un decor inspirat de lumea fizică și emoțională a Maritzei, susținut de costume care sugerează grația și eleganța unei epoci plină de culoare, vă chemăm să descoperiți alături de noi această lume a iubirii, a spiritului, a nevoii de a visa…

https://www.facebook.com/events/1053487089991691/