În data de 5 mai 2026 se împlinesc 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a academicienei Zoe Dumitrescu-Bușulenga, critic şi istoric literar, eseist şi filosof al culturii, prima femeie vicepreședintă a Academiei Române (1990-1994) și președinta Secției de filologie și literatură a Academiei Române în perioada 1992-2001.

Academia Română își face o datorie de onoare din omagierea acestei proeminente personalități a culturii române, prin organizarea unui simpozion științific, care va reuni marți, 5 mai 2026, în Aula Academiei, specialiști din domeniile literaturii, filologiei și teologiei.

𝐈̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐯𝐨𝐫 𝐥𝐮𝐚 𝐜𝐮𝐯𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥:
– acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române
– acad. Mircea Martin, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române
– P.S Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor
– Arhimandrit Melchisedec, Starețul Mănăstirii Putna
– prof. univ. dr. Mihai Zamfir, membru de onoare al Academiei Române
– prof. univ. dr. Laura Bădescu, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”
– prof. Teodora Stanciu, jurnalist cultural, Radio Trinitas
– dr. Carmen Brăgaru, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”
– conf. univ. dr. Silviu Mihăilă, Academia de Studii Economice din București.

𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫
– prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române

Evenimentul va include proiecția filmului documentar „Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cununa devenirii”, realizat de regizoarea Cristina Chirvasie.

𝐒𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐬 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams.

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆.

𝐎𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢:
Academia Română
Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta”, Mănăstirea Putna
Muzeul Național al Literaturii Române
Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”

𝐙𝐨𝐞 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐁𝐮𝐬̦𝐮𝐥𝐞𝐧𝐠𝐚 (20 august 1920, Bucureşti – 5 mai 2006, mănăstirea Văratec, jud. Neamț), critic şi istoric literar, eseist şi filosof al culturii.

🔸Membru corespondent al Academiei Române – 1 martie 1974 și membru titular – 22 ianuarie 1990
🔸Vicepreşedintă a Academiei Române (2 februarie 1990 – 1 februarie 1994)
🔸Președintă a Secției de filologie și literatură a Academiei Române (1992-2001).

🔻După absolvirea liceului (Şcoala Centrală de Fete), a făcut studii muzicale la Conservatorul
„Pro-Arte” şi studii juridice (Facultatea de Drept) şi filologice (anglo-germanistică, istoria artelor). A susţinut tezele de doctorat în drept Evoluţia noţiunii de suveranitate şi în filologie Renaşterea – Umanismul – Dialogul artelor (1970).

🔻A desfăşurat o bogată activitate didactică, fiind, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor (din 1971) şi şef al Catedrei de literatură comparată (din 1975) la Universitatea Bucureşti; concomitent, până în 1957, a fost redactor la Editura pentru Literatură şi cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, pe care l-a condus în calitate de director (1973-1993). Între 1991 şi 1997 a fost director al Şcolii Române din Roma (Accademia di Romania).

🔻A întocmit volume de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analize stilistice, memorialistică etc., printre care: Ion Creangă (1963); Surorile Brönte (1967); Renaşterea, umanismul şi dialogul artelor (1971; ed. II, 1975); Valori şi echivalenţe umanistice (1973); Antologia poeziei româneşti (1974); Sofocle – contemporanul nostru şi condiţia umană (1974); Eminescu – cultură şi creaţie (1976; ed. II, 2000); Periplu umanistic (1980); Itinerarii prin cultură (1982); Eminescu şi romantismul german (1986; 1999); Comori de artă veche bisericească (1986); Muzica şi literatura (3 vol., 1986, 1987, 1992); Scriitori români şi muzica (1988, în colab.); Eminescu. Viaţa – Opera – Cultura (1989); Mihai Eminescu (1991); Ştefan Luchian (1993, în colab.); Eminescu. Versuri alese (1999); Ion Creangă. Monografie (2000); Pagini engleze (2001); Portrete (2002) ş.a.

🔻A publicat numeroase studii de specialitate în volume colective sau ca prefeţe ori postfeţe la ediţii din operele unor mari scriitori români şi străini, unele traduse în limbile germană şi engleză.

🔻A colaborat la reviste de specialitate: „Manuscriptum”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „România literară”, „Secolul 20”, „Synthesis” etc.

🔻În 2007 a apărut postum volumul memorialistic Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos, iar în 2013 volumul de interviuri și dialoguri Să nu pierdem verticala.

🔻Membru în Comitetul executiv al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (1973-1979), membru al Académie Européenne des Sciences et des Arts cu sediul la Paris (1990), membru al Academiei Europaea cu sediul la Londra (1993).

🔻A fost distinsă cu: Ordinul bulgar „Sf. Metodiu şi Chiril” (1977), „Ordine al Merito della Repubblica Italiana” în grad de Comandor (1978), Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1986, 1989), Premiul „Herder” (1988), Premiul „Adelaide Ristori” (1993), Premiul internaţional „Pleiade” pentru colaborarea între popoare, înmânat la Monteatoria (Roma, 1994), „Ordine al Merito della Repubblica Italiana” în grad de „Grande Ufficiale” (1996), Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Ofițer (2003).

🔻Spre sfârșitul vieții s-a retras la mănăstirea Văratec, călugărindu-se sub numele de Maica Benedicta.

https://www.facebook.com/events/897314186674739/